Exim Banca Românească va primi în perioada 2026-2030 până la 1 miliard de lei pentru susţinerea creditelor la export (proiect)

Potrivit sursei citate, fondurile suplimentare alocate Exim Banca Românească pot cataliza cofinanţare privată, pot susţine exporturile şi impulsiona creşterea intermedierii financiare prin garantarea şi asigurarea finanţărilor cu riscuri externe, generând totodată locuri de muncă şi venituri bugetare din taxe şi TVA. Aceste efecte contribuie la amplificarea multiplicatorului economic şi la reducerea deficitului balanţei comerciale, susţine MF.

"În acest context, având în vedere cele menţionate anterior, este necesară alocarea de fonduri suplimentare de la bugetul de stat, în valoare de 1.000 milioane lei, în perioada 2026 - 2030, destinate noilor produse ECA de finanţare şi garantare, în corelare cu interesul naţional al României în actualul context geopolitic şi cu necesitatea asigurării parităţii competitive faţă de ECA-urile statelor OCDE", se mai arată în proiect.

Începând cu 30.09.2025, în baza Legii nr. 96/2000, republicată cu modificările şi completările ulterioare, Exim Banca Românească este mandatată să desfăşoare, în numele şi în contul statului, în limita mandatului ECA, activităţi de finanţare, garantare şi de asigurare, operaţiuni financiar-bancare şi asimilate pentru persoanele juridice rezidente sau nerezidente, în scopul susţinerii tranzacţiilor internaţionale, în calitate de instituţie de susţinere oficială a creditelor la export, Export Credit Agency - Agenţia pentru Credite la Export (ECA).

În portofoliul actual al Exim Banca Românească se regăsesc instrumentele de asigurare a riscului comercial şi politic pe pieţe externe, cu o alocare existentă de fonduri în valoare de 400 milioane lei.

"Fără produse de finanţare a cumpărătorilor străini şi de garantare/contragarantare a finanţărilor exportatorilor români, ECA nu poate participa la tranzacţii internaţionale complexe şi la proiecte de valoare mare cerute de pieţele-ţintă şi de iniţiativele UE, ceea ce reprezintă o limitare critică a mandatului acordat de statul român. Pe cale de consecinţă, companiile româneşti pierd oportunităţi de participare la proiecte de export şi internaţionalizare, în special în cadrul strategiilor Uniunii Europene de acces pe terţe pieţe (Strategia Global Gateway), acces la materii prime critice (Critical Raw Materials Act - CRMA) şi alte proiecte de interes pentru România", explică autorii proiectului.

Global Gateway este strategia Uniunii Europene lansată în 2021 pentru a sprijini dezvoltarea durabilă la nivel global prin investiţii în infrastructură de calitate, în special în ţările în curs de dezvoltare. Scopul său este de a crea conexiuni inteligente, curate şi sigure în domenii esenţiale precum digitalizare, energie şi climă, transport, sănătate, educaţie şi cercetare. Strategia este implementată prin abordarea "Team Europe", ce reuneşte Comisia Europeană, statele membre, instituţiile financiare europene şi sectorul privat pentru a maximiza impactul investiţiilor pe pieţele de destinaţie. Completarea portofoliului de produse al Exim Banca Românească, în calitate de ECA a României, cu noi instrumente de finanţare şi garantare va contribui la promovarea şi susţinerea companiilor care au nevoie de finanţare pentru export şi internaţionalizare, facilitând-se realizarea proiectelor de interes în cadrul Global Gateway.

"Exim, ca ECA, este parte a procesului prin care Comisia Europeană explorează opţiuni inovatoare pentru o strategie a UE privind creditele la export, cu scopul de a sprijini mai bine exportatorii europeni şi de a promova condiţii de concurenţă echitabile pentru companiile din UE pe pieţele ţărilor terţe, contribuind în acelaşi timp la agenda politică mai largă a UE (de exemplu, Pactul Verde, Agenda Digitală, Global Gateway, NDICI Europa Globală, Strategia pentru Africa sau Indo-Pacific). Coordonarea Exim Banca Românească - ECA cu celelalte agenţii de credite la export din Uniunea Europeană şi cu demersul concertat al Comisiei Europene prin intermediul 'Team Europe' este de natură a crea oportunităţi de dezvoltare a tranzacţiilor internaţionale ale companiilor româneşti pe pieţe din Africa, America Latină, Orientul Mijlociu, alte spaţii geografice cu care se semnează acorduri de liber schimb în beneficiul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene", se precizează în document.

În ceea ce priveşte Critical Raw Materials Act - CRMA - evenimentele precum pandemia COVID-19 şi conflictul de la graniţa României au evidenţiat vulnerabilitatea lanţurilor de aprovizionare pentru economia europeană, cât şi pentru economia românească, precum şi dependenţele structurale faţă de furnizori din afara Uniunii Europene. Pentru a-şi proteja capacităţile de producţie industrială şi a-şi susţine tranziţia verde şi digitală, reducând în acelaşi timp riscurile geopolitice şi economice, Uniunea Europeană a aprobat o strategie coerentă privind materiile prime critice, concretizată prin Actul european privind materiile prime critice.

Acest cadru creează premisele unei abordări integrate, care vizează nu doar securitatea aprovizionării, ci şi dezvoltarea de capacităţi industriale competitive la nivelul statelor membre.