Iohannis a promulgat noua variantă a Legii Dării în plată. Actul revizuit a fost adoptat de Parlament luna trecută

Preşedintele Klaus Iohannis a a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Amendamentele aduse Legii dării în plată arată:

"Reprezintă criterii alternative de individualizare a impreviziunii următoarele evenimente;

În cazul intrării în vigoare, legea nu operează de drept în procesele actuale. Procesele pe darea în plată aflate acum pe rol vor merge până la capăt pe legea actuală, conform surselor citate. Acestea adaugă faptul că, în cazul în care debitorul pierde, poate introduce o notificare pe legea nouă.

Iată cum arată acum noua lege promulgată de preşedintele Klaus Iohannis:

→    Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere şi nici mai lung de 90 de zile, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de un creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia. Neprezentarea debitorului la termenele indicate în notificare echivalează cu renunţarea la notificarea de dare în plată şi părţile vor fi repuse de drept în situaţia anterioară.”

→    Pe perioada notificării, precum şi pe perioada soluţionării cererilor prevăzute la art. 7 şi 8 din prezenta lege, este interzisă înscrierea în Biroul de credit sau în alte baze de date negative cu privire la debitorii riscanţi sau rău-platnici, a debitorului care a efectuat notificarea, indiferent dacă înscrierea ar fi efectuată din iniţiativa creditorului sau a unei autorităţi centrale sau locale.

→    Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului. Se consideră că există impreviziune în cazul în care debitorul, care formulează notificare de dare în plată, a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit, prin poprire sau alte forme de executare silită, pentru datoria iniţială şi pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat.

Care sunt condiţiile pentru a putea ceda locuinţa, băncii:

►    debitorul să aibă o obligaţie faţă de creditorul său (instituţie de credit, instituţiie financiară nebancară sau cesionar);

►    valoarea sumei împrumutate, la momentul acordării, să nu depăşească echivalentul în lei al sumei de 250.000 euro;

►    creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;

►    consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea măsurii.

Legea privind darea în plată a fost declarată neconstituţională de către judecătorii CCR şi retrimisă Parlamentului spre reexaminare. Pachetul includea trei legi. Prima, prevedea ca dobânda maximă la creditele ipotecare să nu poată depăşi de 2.5 ori dobânda cheie a BNR (care acum e de 2.5%), iar cea pentru creditele de consum să fie de maxim 18%. A doua era un fel de dare în plată pentru leasing iar al treilea proiect se referea la răscumpărarea creanţelor cesionate, limitată la cel mult dublul preţului cesiunii. Deciziile au fost luate cu unanimitate de voturi şi au fost publicate de CCR