Principalii pași pentru înființarea unui ONG

Organizațiile non-guvernamentale sunt forme asociative create în mod voluntar de persoane fizice sau juridice, cu rolul de promovare a valorilor civice, ale democrației și ale statului de drept, astfel cum este prevăzut de principalul act normativ în materie, respectiv Ordonanța 26/2000 cu privire la asociații și fundații („Ordonanța 26/2000”).

Necesitatea parcurgerii unei proceduri judecătorești, dublată de practica variată a instanțelor în ceea ce privește documentele necesare sau termenele acordate, poate genera o anumită incertitudine în procesul de înființare a unei organizații non-guvernamentale (pe scurt, „ONG”) pentru persoanele care doresc să se implice activ în promovarea și realizarea unor obiective de interes general sau la nivelul comunității din care provin.

Mentionăm că procedura de înființare nu variază în funcție de domeniul în care activează ONG-ul. O particularitate vizează ONG-urile cu statut de utilitate publică, care obțin recunoașterea prin hotărâre a Guvernului, după cel puțin trei ani de la înființare.

1.    Alegerea formei asociative

Ordonanța 26/2000 recunoaște trei tipuri de forme asociative, anume asociații, fundații și federații. O bună înțelegere a diferențelor de organizare și funcționare pentru fiecare dintre cele trei forme poate servi unei mai bune realizări a cauzei care se dorește a fi promovată.

Principalele aspecte de avut în vedere la alegerea tipului de ONG de înființat constau din numărul membrilor și modul în care se formează patrimoniul acestuia. Astfel, într-o asociație, numărul membrilor fondatori este de minimum trei, pe când în cazul unei fundații este acceptată constituirea de către un singur membru fondator. Asociația se poate constitui numai prin act între vii, în cazul fundației fiind acceptate și actele pentru cauză de moarte. Cuantumul patrimoniului inițial este de minimum 200 de lei în cazul unei asociații și de minimum 100 de salarii minime brute pe țară, în cazul fundației.

Federația se constituie din cel puțin două asociații și/sau fundații, fiecare dintre aceste entități păstrându-și personalitatea juridică proprie și distinctă.

2.    Alegerea denumirii

Rezervarea de denumire se realizează prin depunerea unei cereri la Biroul ONG din cadrul Ministerului Justiției, cu plata unei taxe. Rezervarea este valabilă șase luni, cu posibilitatea de prelungire pentru încă trei luni.

Pentru denumirile care conțin sintagmele „România”, „român”, „național” sau derivate ale acestora se va solicita, în prealabil, acordul Secretariatului General al Guvernului. Spre deosebire de procedura de înființare a unei societăți, unde acordul Secretariatului General al Guvernului se obține după eliberarea dovezii de disponibilitate a denumirii de către Oficiul Registrului Comerțului competent, în cazul unui ONG procesul este inversat. Ordinea acestor pași este de remarcat întrucât dosarul pentru Secretariatul General al Guvernului va conține și o formă de act constitutiv și de statut ale entității care se dorește înființată, în formă identică cu acea formă care se va depune la judecătorie.

3.    Redactarea actului constitutiv și a statutului

Dispozițiile de înființare și funcționare ale unui ONG vor fi conținute în două documente separate, anume act constitutiv și statut. Spre deosebire de societăți, unde acestea se pot regăsi în același instrument, Ordonanța 26/2000 le diferențiază în mod neechivoc. Actul constitutiv și statutul se vor întocmi în formă autentică, în cazul fundațiilor și în formă autentică sau certificată de un avocat, în cazul asociațiilor.

Lipsa prevederile minimale, așa cum acestea sunt enumerate de către Ordonanța 26/2000, din actul constitutiv și statut este sancționată cu nulitatea absolută. Astfel, în mod imperativ, actul constitutiv va conține referințe minimale, printre altele, la datele de identificare ale membrilor fondatori, exprimarea voinței de asociere și precizarea scopului, denumirea, sediul, durata de funcționare și patrimoniul asociației sau fundației.

Statutul va cuprinde, printre altele, elementele incluse în actul constitutiv, la care se adaugă precizarea scopului și a obiectivelor, categoriile de resurse patrimoniale, atribuțiile organelor de conducere, administrare și control, destinația bunurilor, în cazul dizolvării, cu respectarea legii.

4.    Alcătuirea dosarului pentru instanță

Cererea de acordare a personalității juridice va fi adresată instanței în circumscripția căreia își va avea sediul viitorul ONG. În materia federațiilor, o astfel de cerere se adresează tribunalului, in cazul asociațiilor și fundațiilor judecătoriei, competența teritorială menționată rămânând pe deplin aplicabilă.

Ca regulă, la cererea de mai sus se anexează, în dovedire, printre altele: dovada disponibilității denumirii eliberată de către Biroul ONG din cadrul Ministrului Justiției și, după caz, acordul Secretariatului General al Guvernului; dovada depunerii patrimoniului inițial al ONG-ului; dovada sediului ONG-ului, precum și documentele statutare.

În ceea ce privește membrii fondatori, pentru persoanele fizice se vor depune copii după cartea de identitate și cazierul fiscal, iar pentru persoanele juridice, hotărârile de aprobare a înființării ONG-ului și alte documente corporative aferente membrilor fondatori. 

De remarcat este practica diferită a instanțelor cu privire la numărul de exemplare al dosarului de infiintare sau necesitatea depunerii doar a anumitor documente în original. Tot astfel, majoritatea instanțelor solicită atașarea documentelor statutare și în format digital. Pentru a evita solicitarea de către instanță a unor documente suplimentare, recomandăm consultarea în prealabil a cerințelor instanței competente pentru ONG-ul care urmează să fie înregistrat.  

5.    Procedura de înregistrare și atestarea efectuării acesteia

În urma depunerii dosarului la instanța competentă, aceasta va acorda un termen de soluționare a cererii, termen care variază în funcție de gradul de încărcare a instanței. În situația în care dosarul este complet sau dacă până la cel târziu primul termen documentația este completată după solicitările instanței, cererea poate fi soluționată chiar la acest prim termen.

Împotriva soluției pronunțate mai sus se poate formula apel. Dacă nu a fost înregistrat niciun apel, instanța va înregistra, din oficiu, noua entitate în Registrul asociațiilor și fundațiilor ținut de către aceasta. Noua entitate dobândește personalitate juridică de la momentul înscrierii în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor ținut de judecătoria în circumscripția căreia își are sediul. O dată cu înregistrarea, grefa judecătoriei competente va elibera certificatul de înregistrare, care va servi, mai departe, la dovedirea existenței asociației/ fundației și la efectuarea înregistrării fiscale.

Pe lângă înregistrarea în acest registru, fiecare asociație și fundație se va înregistra și în Registrul Național ONG sau Registrul Persoanelor Juridice fără Scop Patrimonial, ținut de către Ministerul Justiției, care centralizează situația tuturor ONG-urilor la nivel național. Înscrierea în acest registru nu are valoare constitutivă, însă face opozabilă terților existența ONG-ului.

6.    Înregistrarea fiscală și deschiderea contului

Pentru ca ONG-ul să devină operațional, este necesară parcurgerea unor formalități suplimentare în fața autorităților fiscale, în urma cărora se va obține certificatul de înregistrare fiscală.

Un dosar similar va fi depus și la banca la care se dorește depunerea contului curent, aici solicitările de documente putând diferi de la o instituție la alta.

O dată parcurse aceste proceduri, asociația sau fundația va putea încheia acte juridice în mod valabil și va putea beneficia de diverse operatiuni de finantare ale acesteia, în condițiile stabilite prin dispozițiile legale aplicabile.