Regiile autonome şi companiile de stat vor trebui să-şi declare beneficiarul real (proiect)

 

"Zilele trecute am primit avizul motivat privind procedura de infringement tocmai pe faptul că există în legea românească o categorie de excepţie pentru regiile autonome şi companiile de stat, care, potrivit legii noastre, în prezent nu sunt obligate să-şi declare beneficiarul real. De ce a făcut o excepţie legiuitorul român? Există anumite argumente, în sensul că atât regiile, cât şi societăţile naţionale, fiind ale statului, în mod normal beneficiarul real este statul şi s-a considerat, pentru reducerea birocraţiei, că aceste entităţi nu este cazul să-şi declare în mod expres beneficiarul real, subînţelegându-se faptul că statul e beneficiarul real al activităţilor respective. Totuşi, am primit acest aviz şi pentru a ne conforma nu numai spiritului legii, ci şi literei directivei, deja am elaborat un proiect de act normativ de ordonanţă de urgenţă", a afirmat preşedintele instituţiei, Adrian Cucu, miercuri, la o dezbatere.

 

El şi-a exprimat speranţa că această problemă va fi soluţionată în două luni prin proiectul de ordonanţă de urgenţă propus.

 

"Sperăm că în termenul care ne-a fost dat, în cele două luni de zile, să reuşim să eliminăm această excepţie prevăzută în lege, care, în mod normal, privită prin prisma celui care este obişnuit să identifice riscurile, anumite pericole şi să acţioneze împotriva acestora, nu va crea probleme deosebite pentru societatea românească, fiind doar o obligaţie pe care regiile, societăţile naţionale etc vor trebui să o îndeplinească, am propus noi într-un termen destul de scurt, ca să nu fie niciun fel de discuţie, înregistrându-se la Registrul beneficiarilor reali de la Registrul comerţului", a adăugat Adrian Cucu.

 

La rândul sau, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Florin Ionel Moise, a dat drept exemplu de bune practici în ceea ce priveşte interconectarea bazelor de date sistemul Prevent referitor la achiziţiile publice din România.

 

"Până în momentul de faţă, acest sistem preventiv a reuşit să identifice potenţiale conflicte de interese în valoare de peste 290 de milioane de euro în licitaţii care se desfăşurau şi în contracte ce urmau a fi încheiate şi a emis peste 150 de avertismente de integritate", a explicat Florin Ionel Moise.

 

Potrivit acestuia, în prezent sunt înregistraţi în platforma ANI ca deponenţi 376.000 de persoane.

 

"Fenomenul de ascundere a beneficiarului real este unul dinamic şi cunoaştem că, în ceea ce priveşte criminalitatea, adaptabilitatea celor care ocolesc legea este mai mare decât a statului, pentru că statul trebuie să lucreze reglementat, pe structuri existente, deci, este o forţă inerţială mai mare în această dinamică. S-ar putea compensa printr-o analiză permanentă a conformităţii (...) pentru a vedea noile modalităţi în care se manifestă ascunderea beneficiarilor reali, spre exemplu, o cooperare între autorităţile de supraveghere prudenţială, cum ar fi Uniunea Naţională a Notarilor Publici în materia extinderii verificărilor sau declaraţiilor chiar şi pentru actele de donaţie", a spus Victor Alistar, reprezentant al societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii şi membru în Consiliul Director al Transparency International Romania.

 

Totodată, el a semnalat lipsurile ce se înregistrează referitor la integrarea bazelor de date. "Din păcate, un deficit la noi este că nu avem integrate bazele de date şi de foarte multe ori harta de relaţionare şi capacitatea de a produce un intelligence de calitate este destul de scăzută", a punctat Victor Alistar.

 

În opinia sa, un alt exemplu de bună practică este reprezentat de construirea de platforme de cooperare cu societatea civilă.

 

Masa rotundă a fost organizată de Transparency International Romania şi face parte dintr-o serie de 15 evenimente derulate în tot atâtea ţări europene, în cadrul proiectului internaţional Civil Society Advancing Beneficial Ownership Transparency (CSABOT).