Şeful Consiliului Concurenţei: Nu putem aplica sancţiuni mari după mai puţin de doi ani şi fără acordul CE

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a afirmat, marţi, că autoritatea nu poate aplica sancţiuni mari după mai puţin de doi ani şi fără acordul Comisiei Europene (CE), iar sesizările Guvernului sunt tratate cu prioritate, conform procedurii, şi nu este necesară modificarea legii.

„Pe partea de sancţiuni, un subiect mult dezbătut, duratele sunt în media europeană, undeva peste doi ani. Şi noi, ca şi alţii vrem să le reducem. În acelaşi timp, este o limită cât poţi să le reduci, pentru că, atunci când este vorba de sancţiuni foarte mari, trebuie să fim foarte atenţi să asigurăm un tratament corect, să respectăm prezumţia de nevinovăţie, să trecem prin toate procedurile care asigură dreptul la apărare al companiilor. Este un subiect care se dezbate mult în societatea românească, în ceea ce priveşte persoanele fizice, dar aceeaşi preocupare trebuie să o avem în a respecta drepturile persoanelor juridice, ale companiilor”, a declarat, marţi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, într-o conferinţă de presă.

Din analiza Consiliului Concurenţei, din momentul în care este finalizată analiza de către echipa instituţiei până ajunge la o decizie finală durează şase luni, a susţinut preşedintele instituţiei.

„Şase luni sunt după ce termini investigaţia, ca să asculţi şi compania – să primească datele, să aibă timp să reacţioneze -, să avem noi controalele interne, să ne asigurăm că nu greşim şi, nu în ultimul rând, să consultăm Comisia Europeană. În toate cazurile acestea mari, cu amenzi de milioane de euro, niciuna dintre aceste amenzi nu poate fi acordată fără să avem acordul Comisiei Europene”, a adăugat Chiriţoiu.

De asemenea, preşedintele Autorităţii de Concurenţă a susţinut că instituţia va sprijini Guvernul, dacă va dori modificarea legislaţia din acest domeniu, dar această schimbare nu se poate face oricum.

„Dacă Guvernul vrea să modifice legislaţia, vom colabora cu dânşii în acest sens. Chiar în cadrul legal actual, evident, când avem o sesizare din partea Guvernului, îi acordăm prioritate. Suntem o instituţie publică. Guvernul conduce ţara. Când Guvernul vede o problemă într-o anumită piaţă, evident că ne vom uita cu prioritate la acel subiect. Dar cum o facem? Facem rapid o analiză – înseamnă câteva luni, vedem dacă găsim indicii de încălcare a legii şi dacă este cazul, decidem să deschidem o investigaţie”, a punctat Chiriţoiu.

Preşedintele Autorităţii de concurenţă susţine că instituţia a făcut acest lucru în ambele cazuri recente, de anul trecut, respectiv imunoglobulina şi preţul ouălor.

„Când am avut o investigare pe zona de comercializare a ouălelor, am făcut o analiză, două luni cred că a durat, este în lucru, se va termina în acest an, iar lucrurile au intrat pe făgaş normal. Nu zic că numai datorită investigaţiei noastre, dar lucrurile s-au calmat pe piaţă, preţurile au scăzut. Vedem şi un anumit efect care apare. Nu zic că este legat complet de investigaţia noastră, dar o companie, atunci când este investigată, este mult mai atentă privind comportamentul ei. A continua un comportament ilegal după deschiderea investigaţiei, pentru noi constituie o circumstanţă agravantă – dacă ajungem la amendă, vom da o amendă mai mare acelei companii care nu şi-a schimbat comportamentul după deschiderea investigaţiei. După mine, exemplul de bună practică este sesizarea primită de la Ministerul Sănătăţii privind imunoglobulina, că a fost o sesizare confidenţială – nu s-au dus să vă spună dumneavoastră (ziariştilor – n.red.), că ne-au sesizat pe noi. Asta ne-a permis să avem elemente de surpriză”, a detaliat Chiriţoiu.

În cazul imunoglobulinei, inspectorii Autorităţii de Concurenţă au făcut inspecţii inopinate, anul trecut, în Belgia şi Italia, împreună cu inspectorii din aceste ţări, conformitate cu legislaţia din acele ţări. Inspecţiile au fost făcute simultan - în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră, în trei ţări.

„Evident, când primim o sesizare de la Guvern, îi dăm prioritate. Din punctul meu de vedere, nu mi se pare necesar să modificăm legislaţia. Din nou, dacă Guvernul simte această nevoie, evident că vom colabora cu dânşii la modificarea legislaţiei, integrând această modificare în ceea ce permite legislaţia de concurenţă românească şi europeană. Mai nou, toate investigaţiile necesită OK-ul Uniunii Europene. Dacă va trebui să dăm amendă pe imunoglobulină, trebuie să avem OK-ul Uniunii Europene. Nu pot să îi spun că Guvernul vrea musai să îi dai răspunsul până la data de.... Comisia Europeană are regulile ei, care nu sunt supuse regulilor noastre”, a concluzionat Chiriţoiu.

Consiliul Concurenţei a aplicat amenzi de aproape 435,2 milioane de lei (93 de milioane de euro), anul trecut, cu 253,5% mai mult decât în anul anterior. Cele mai multe au fost aplicate pentru formarea cartelurilor, 62,1%, pentru înţelegeri verticale 22,2% şi pentru abuz de poziţie dominantă 15%. Anul 2018 ocupă locul II în clasamentul celor mai mari amenzi aplicate de Consiliul Concurenţei, pe locul I fiind anul 2011, cu amenzi totale în valoare de 1.246.641.324 lei, iar pe locul III s-ar afla amenzile aplicate în anul 2015, de 239.680.544 lei. Au fost sancţionate 74 de companii sau asociaţii, dintre care aproximativ jumătate au recunoscut încălcarea legii şi au beneficiat de reduceri ale amenzilor.

Cele mai importante amenzi aplicate de Consiliul Concurenţei, în 2018, sunt:

1. 246.739.195,6 lei (aproximativ de 53 de milioane de euro): nouă companii de asigurare şi UNSAR pentru participarea la un schimb de informaţii sensibile din punct de vedere comercial referitoare la intenţiile acestor societăţi de a majora tarifele RCA;

2. 87.713.336 lei (aproximativ 18,8 milioane euro): Auchan, Cora şi Carrefour şi furnizorii acestora pentru fixarea preţurilor în perioada 2010-2016;

3. 64.915.183 lei (aproximativ 14 milioane euro): pentru un abuz de poziţie dominantă al companiei Orange manifestat prin limitarea accesului companiei Simplus Invest SRL la reţeaua sa de telefonie mobilă;

4. 12.848.199,22 lei (aproximativ 2,75 mil. euro): 13 agenţii de turism şi ANAT pentru coordonarea comportamentului pe piaţa comercializării produselor turistice prin agenţii de turism;

5. 10.365.353 lei (aproximativ 2,2 mil. euro): 13 companii pentru împărţirea pieţei lucrărilor de construcţii de conducte pentru transportul gazelor naturale şi lucrărilor conexe acestora din România;

6. 9.002.621,75 lei (aproximativ 2 mil. euro): 6 companii de pe piaţa prestării serviciilor de mentenanţă pentru echipamente aflate în dotarea unor nave maritime pentru limitarea comercializării serviciilor de mentenanţă pentru echipamentul Voyage Data Recorder JCY-1850;

7. 1,6 milioane de lei (aproximativ 340.000 euro): Corsar Online SRL pentru punerea în practică a unei concentrări economice înainte de a fi autorizată de autoritatea de concurenţă;

8. 1,22 milioane lei (aproximativ 260.000 euro): 5 centre medicale şi 2 bănci de celule stem pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa serviciilor medicale furnizate de maternităţi private;

9. 229.496 lei (aproximativ 50.000 euro): Westgate România pentru punerea în practică a unei concentrări economice înainte de a fi autorizată de autoritatea de concurenţă.