RSS
Administrația Prezidențială: Legile justiției - efecte asupra echilibrului intern al puterii și asupra independenței funcționale a judecătorilor
21 Decembrie 2025 Agerpres
Raportul dat publicității de Administrația Prezidențială evidențiază că din scrisorile trimise de magistrați mai reiese că tăcerea majorității magistraților nu este 'achiesare la starea existentă ori ca lipsă de opinie, ci ca o strategie de autoprotecție profesională, menită să evite polarizarea, represaliile sau compromiterea carierei'.
- RECOMANDA ARTICOL
- PRINTEAZA ARTICOL
- SCRIE UN COMENTARIU
- SALVEAZA ARTICOL (PDF)
- SECTIUNE SUSTINUTA DE
AGERPRES
Legile justiției adoptate în anul 2022 au reconfigurat profund structura de conducere a instanțelor de judecată, cu efecte directe asupra echilibrului intern al puterii și asupra independenței funcționale a judecătorilor, reiese din analiza scrisorilor magistraților publicată, duminică, de Administrația Prezidențială.
'Cauza structurală a acestui climat este evidențiată în mai multe observații care consideră drept cauză legile justiției din 2022, legi care: au concentrat puterea decizională în mâinile președintelui instanței care desemnează vicepreședinții și președinții de secții, împreună aceștia alcătuind o majoritate confortabilă a colegiului de conducere; au golit colegiul de conducere de legitimitate democratică și rol efectiv; au creat o rețea ierarhică în care fiecare președinte de instanță devine un vector de control asupra colectivului, inclusiv asupra completelor, mutării între secții pe alte specializări, evaluării profesionale, capacitatea de blocare a posibilităților de promovare, detașare, dar și modalități de soft power precum asigurarea sau nu a accesului la un program mai flexibil, stabilitatea unui anumit grefier, alocarea unui asistent', se arată în raportul dat publicității de Administrația Prezidențială.
Documentul arată că această arhitectură ar fi, potrivit unor observații, de natură a explica conformismul generalizat, uniformitatea 'suspectă' a voturilor la alegerile pentru CSM și succesul aproape automat al candidaților susținuți de structurile de conducere.
Documentul evidențiază că din scrisorile trimise de magistrați mai reiese că tăcerea majorității magistraților nu este 'achiesare la starea existentă ori ca lipsă de opinie, ci ca o strategie de autoprotecție profesională, menită să evite polarizarea, represaliile sau compromiterea carierei'.
'Astfel, tăcerea ar fi explicată prin vulnerabilități concrete și cunoscute în sistem, precum restanțele în motivarea hotărârilor, utilizarea programului flexibil, erori inevitabile sub presiunea volumului de muncă, aspirații de promovare. Toate acestea sunt sau par a fi percepute drept pârghii informale de control, care descurajează formele de exprimare critică', se mai menționează în document.
Printre modificările centrale ale legilor justiției din 2022 sunt aduse în atenție conducerea instanțelor, cariera și promovarea, pensionarea, regimul CSM.
'O serie de observații fac trimitere la forme anterioare ale cadrului normativ ca fiind mai degrabă caracterizate prin transparență decizională, decizie participativă, reprezentativitate a magistraților în organele de conducere ori un grad mai ridicat de independență', mai precizează documentul.
Referitor la procedura de selecție și numire a președinților instanțelor judecătorești, aceasta este reglementată prin Legea nr. 303/2022 coroborată cu Legea nr. 304/2022 și cu regulamentele adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii.
'Aceasta nu este o procedură electivă la nivelul instanței, ci un mecanism de numire centralizată, aflat integral sub controlul CSM, în special al Secției pentru judecători. În esență, principiul care guvernează actualul sistem este acela că președinții instanțelor nu sunt aleși de colectivul judecătorilor din instanța respectivă, ci sunt numiți de CSM, în urma unui concurs național (...). Așadar, legislația în vigoare nu prevede alegerea președintelui instanței de către judecătorii acesteia, nu instituie obligația respectării unui clasament obiectiv și nu asigură transparența deliberărilor CSM în procesul decizional, nu există o probă scrisă teoretică sau practică anonimizată standardizată, nu sunt criterii cuantificabile comparabile unui examen clasic. În consecință, funcția de președinte de instanță devine, în accepțiunea magistraților, una profund dependentă de voința CSM, iar sistemul, în ansamblu, generează, potrivit acestora, o relație de subordonare instituțională care poate influența, chiar și indirect, independența judecătorilor în plan administrativ și profesional', mai subliniază documentul Administrației Prezidențiale.
'Cauza structurală a acestui climat este evidențiată în mai multe observații care consideră drept cauză legile justiției din 2022, legi care: au concentrat puterea decizională în mâinile președintelui instanței care desemnează vicepreședinții și președinții de secții, împreună aceștia alcătuind o majoritate confortabilă a colegiului de conducere; au golit colegiul de conducere de legitimitate democratică și rol efectiv; au creat o rețea ierarhică în care fiecare președinte de instanță devine un vector de control asupra colectivului, inclusiv asupra completelor, mutării între secții pe alte specializări, evaluării profesionale, capacitatea de blocare a posibilităților de promovare, detașare, dar și modalități de soft power precum asigurarea sau nu a accesului la un program mai flexibil, stabilitatea unui anumit grefier, alocarea unui asistent', se arată în raportul dat publicității de Administrația Prezidențială.
Documentul arată că această arhitectură ar fi, potrivit unor observații, de natură a explica conformismul generalizat, uniformitatea 'suspectă' a voturilor la alegerile pentru CSM și succesul aproape automat al candidaților susținuți de structurile de conducere.
Documentul evidențiază că din scrisorile trimise de magistrați mai reiese că tăcerea majorității magistraților nu este 'achiesare la starea existentă ori ca lipsă de opinie, ci ca o strategie de autoprotecție profesională, menită să evite polarizarea, represaliile sau compromiterea carierei'.
'Astfel, tăcerea ar fi explicată prin vulnerabilități concrete și cunoscute în sistem, precum restanțele în motivarea hotărârilor, utilizarea programului flexibil, erori inevitabile sub presiunea volumului de muncă, aspirații de promovare. Toate acestea sunt sau par a fi percepute drept pârghii informale de control, care descurajează formele de exprimare critică', se mai menționează în document.
Printre modificările centrale ale legilor justiției din 2022 sunt aduse în atenție conducerea instanțelor, cariera și promovarea, pensionarea, regimul CSM.
'O serie de observații fac trimitere la forme anterioare ale cadrului normativ ca fiind mai degrabă caracterizate prin transparență decizională, decizie participativă, reprezentativitate a magistraților în organele de conducere ori un grad mai ridicat de independență', mai precizează documentul.
Referitor la procedura de selecție și numire a președinților instanțelor judecătorești, aceasta este reglementată prin Legea nr. 303/2022 coroborată cu Legea nr. 304/2022 și cu regulamentele adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii.
'Aceasta nu este o procedură electivă la nivelul instanței, ci un mecanism de numire centralizată, aflat integral sub controlul CSM, în special al Secției pentru judecători. În esență, principiul care guvernează actualul sistem este acela că președinții instanțelor nu sunt aleși de colectivul judecătorilor din instanța respectivă, ci sunt numiți de CSM, în urma unui concurs național (...). Așadar, legislația în vigoare nu prevede alegerea președintelui instanței de către judecătorii acesteia, nu instituie obligația respectării unui clasament obiectiv și nu asigură transparența deliberărilor CSM în procesul decizional, nu există o probă scrisă teoretică sau practică anonimizată standardizată, nu sunt criterii cuantificabile comparabile unui examen clasic. În consecință, funcția de președinte de instanță devine, în accepțiunea magistraților, una profund dependentă de voința CSM, iar sistemul, în ansamblu, generează, potrivit acestora, o relație de subordonare instituțională care poate influența, chiar și indirect, independența judecătorilor în plan administrativ și profesional', mai subliniază documentul Administrației Prezidențiale.
| Publicitate pe BizLawyer? |
  |
| Articol 22 / 4908 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
                                    |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Refinitiv Legal Advisers – Full Year 2025 | Piața de M&A a accelerat la nivel global, chiar dacă numărul tranzacțiilor a rămas sub presiune. Europa prinde viteză, iar Estul continentului continuă să fie un teritoriu în care investitorii strategici și financiari caută randament. Clifford Chance revine în frunte în Europa de Est, CMS își păstrează poziția de reper prin volum, iar firmele cu ‘amprentă’ în România se văd tot mai des în topurile globale și europene
NNDKP și Schoenherr, alături de cumpărător în tranzacția prin care Skanska vinde clădirea Equilibrium 2 către Magyar Posta Takarék Real Estate Investment Fund. Ce alți consultanți au mai fost implicați
Schoenherr, alături de asociatul ABD în vânzarea companiei către Foxway. Echipa a fost coordonată de Mădălina Neagu (Partner)
Piața imobiliară recompensează proiectele bine fundamentate juridic și urbanistic și penalizează improvizația, spun avocații de Real Estate de la Mitel & Asociații. Din această perspectivă, ajustarea actuală nu este o resetare, ci un pas necesar către maturizarea pieței și consolidarea încrederii între dezvoltatori, finanțatori și beneficiari | De vorbă cu Ioana Negrea (Partener) despre disciplina due-diligence-ului, presiunea urbanismului în marile orașe și modul în care echipa gestionează mandatele
2025, anul proiectelor „extrem de complexe” pentru Bohâlțeanu & Asociații, cu finanțări suverane și LMA de circa 2 miliarde euro, M&A de peste 1 miliard euro și restructurări complexe în Employment | De vorbă cu Ionuț Bohâlțeanu (Managing Partner) despre parcursul anului trecut și obiectivele din 2026
KPMG Legal – Toncescu și Asociații își consolidează practica de Concurență într-o zonă de maturitate strategică, în care mandatele sensibile sunt gestionate cu viziune, disciplină procedurală și o capacitate reală de anticipare a riscurilor | De vorbă cu Mona Banu (Counsel) despre modul în care se schimbă natura riscurilor și cum se repoziționează autoritățile, care sunt liniile mari ale noilor investigații și cum face diferența o echipă compactă, cu competențe complementare și reflexe formate pe cazuri complicate
Promovări în echipa RTPR: patru avocați urcă pe poziția de Counsel, alți șapte fac un pas înainte în carieră | Costin Tărăcilă, Managing Partner: ”Investim în profesioniști care reușesc să transforme provocările juridice în soluții strategice, consolidând poziția firmei noastre ca lider în România și oferind clienților noștri cele mai bune servicii”
Câți avocați au firmele de top în evidențele Baroului București la începutul anului 2026 | Liderii nu se schimbă, dar își ajustează echipele. Top 20 rămâne stabil ca nume, dar se schimbă ca dinamică. Ce firme au înregistrat creșteri semnificative de ”headcount”, câte și-au micșorat efectivele și ce înseamnă asta
Kinstellar a asistat Foxway în achiziția firmei locale All Birotic Devices Trade & Service. Echipă pluridisciplinară, coordonată de Zsuzsa Csiki (Partner, Co-Head M&A ̸ Corporate) și Mihai Stan (Managing Associate)
Mușat & Asociații intră și în arbitrajul ICSID inițiat de Starcom Holding, acționarul principal al grupului Eurohold Bulgaria și va lupta, de partea statului român, cu Pinsent Masons (Londra), DGKV (Sofia) și CMS (București)
Peligrad Law a obținut anularea unor obligații fiscale de peste 6 mil. € pentru un șantier naval din România, o decizie de referință pentru practica fiscală
Țuca Zbârcea & Asociații a asistat Banca Transilvania în finanțarea celei mai mari instalații de stocare a energiei în baterii din România, dezvoltată de Nova Power & Gas
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...
