Cristina Tarcea: Asupra judecătorilor ÎCCJ au existat şi vor fi întotdeauna presiuni

Actualul preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Cristina Tarcea, a declarat, joi, înaintea interviului Corinei Corbu, că asupra judecătorilor Instanţei Supreme au existat şi vor fi întotdeauna presiuni, precizând că e de acord cu scoaterea preşedintelui din numirea şefului ÎCCJ.

"Orice mandat al preşedintelui Înaltei Curţi este dificil şi în acelaşi timp trebuie să recunosc faptul că dificultatea unui mandat prezidă şi din contextul social, aşa că nu am toate datele pentru a vă spune în ce măsură va fi sau nu un mandat dificil", a declarat Cristina Tarcea, la sosirea la sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a precizat că asupra judecătorilor au fost mereu presiuni. "Aşa cum am mai spus, asupra judecătorilor Înaltei Curţi, care asta e competenţa prevăzută de lege, judecă cauzele în funcţie de calitatea persoanei au existat şi vor fi întotdeauna presiuni, important e ca judecătorii Înaltei Curţi să fie puternici, drepţi şi verticali".

Chestionată cât de mult contează faptul că preşedintele României a fost scos din jocul numirii şi că această sarcină îi revine Secţiei pentru Judecători, Cristina Tarcea a precizat că este de acord cu această soluţie legislativă.

"Am mai spus şi în alte împrejurări faptul că, cu riscul de a fi impopulară pentru un anumit segment al societăţii, că asta mi se pare o soluţie legislativă corectă într-o societate în care mizăm pe independenţa justiţiei, problema nu este acolo, tot aşa cum am mai arătat şi altă dată, problema majoră a societăţii române este a oamenilor pe care îi promovăm în acele instituţii. (...) Nu, atunci când am fost întrebată de ce nu am candidat am răspuns altceva, răspuns pe care mi-l păstrez şi anume faptul că îmi este foarte dor să trăiesc alături de oameni obişnuiţi, normali , cu bun simţ şi cu multă onestitate. Nu e vorba neapărat de Înalta Curte, pentru că aşa cum am arătat colectivul de la Înalta Curte este un colectiv minunat. Este vorba de altă ocazii care vizau relaţiile şi instituţionale, dar şi personale", a completat Tarcea.

Singurul magistrat care şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este judecătorul Corina Corbu, în vreme ce actualul preşedinte al instanţei supreme, Cristina Tarcea, nu şi-a depus dosarul pentru un nou mandat.

CSM a declanşat, la finele lunii mai, procedura de ocupare a funcţiei de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile în care mandatul Cristinei Tarcea va expira în luna septembrie a acestui an.

Corina Corbu a fost achitată definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul de corupţie în care a fost vizată şi Gabriela Bîrsan. În urma deciziei de achitare, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, anul trecut, decretul de numire a Corinei Corbu în funcţia de preşedinte al Secţiei de contencios administrativ din cadrul ÎCCJ, pe o perioadă de trei ani.

Este pentru prima oară când decizia desemnării conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) este luată de Secţia de Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele României fiind exclus din procedură.

Articolul 53 din legea Legea nr. 242/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor prevede că:

"(1) Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.
(2) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
(3) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
(4) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantă.
(5) Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător".