ICCJ amenință că va da Guvernul în judecată, după amânarea plății unor drepturi salariale restante către magistrați

Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, avertizează că va acționa Guvernul în instanță după ce coaliția de guvernare a decis amânarea plății unor drepturi salariale restante către magistrați.

Proiectul de buget transmis inițial de Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de circa 50% față de anul precedent. Fondurile suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante către magistrați, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Joi, coaliția a decis ca o parte din aceste plăți să fie amânate, iar banii să fie redirecționați către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde lei promovat de PSD. Amendamentul susținut de PSD este finanțat prin 'diminuarea cheltuielilor de personal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și Ministerului Public', inclusiv a sumelor aferente unor hotărâri judecătorești.

Înalta Curte de Casație și Justiție, care este ordonator principal de credite pentru toate instanțele judecătorești, a transmis joi un comunicat de presă în care acuză Guvernul că ignoră decizii judecătorești definitive.

'Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României, care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive. Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept. Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar. Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică', declară ICCJ.

Instanța supremă subliniază că drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri, iar amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică.

ICCJ anunță că va iniția toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea plății sumelor datorate magistraților.

'Instanța supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român. În aceste condiții, Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală. În absența unor măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile. Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională', precizează Înalta Curte.

Potrivit unor articole de presă, în anul 2023, Instanța supremă, condusă la acea vreme de Corina Corbu, și Parchetul General, condus de Alex Florența, au decis să crească salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii luate de instanțele judecătorești. Decizia de majorare se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.