Ministerul Justiţiei spune că nu i-a fost solicitat sprijinul în cazul mandatului de arestare european emis pe numele Alinei Bica

Ministerul Justiţiei precizează că Tribunalul Bucureşti se află în contact direct cu autorităţile italiene în legătură cu mandatul european de arestare emis pe numele fostei şefe a DIICOT Alina Bica, iar cele două părţi nu au solicitat sprijin sau asistenţă din partea MJ.

De asemenea, Ministerul Justiţiei transmite că are atribuţii limitate, conform legii, în materia mandatului european de arestare.

Într-un comunicat de presă transmis marţi, Ministerul Justiţiei a făcut mai multe precizări în legătură cu procedura privind mandatul european de arestare, care se desfăşoară în prezent cu privire la Alina Bica:

*Alina Mihaela Bica a fost reţinută de autorităţile italiene în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul Bucureşti. Aceasta are de executat 4 ani de închisoare în urma sentinţei din dosarul în care a fost găsită vinovată pentru favorizarea făptuitorului.

* În momentul de faţă, există un contact direct între autoritatea judiciară de emitere a mandatului european de arestare (Tribunalul Bucureşti) şi autorităţile italiene. Niciuna dintre părţi nu a solicitat, până la acest moment, sprijin sau asistenţă din partea Ministerului Justiţiei.

* În ceea ce priveşte transmiterea documentelor solicitate de partea italiană, informaţia primară se află la instanţa emitentă a mandatului european de arestare, adică Tribunalul Bucureşti, care are o vastă experienţă în astfel de proceduri şi răspunde rapid şi eficient solicitărilor autorităţilor de executare în cazul mandatelor europene de arestare.

* Conform reglementărilor europene în vigoare, România aplică dispoziţiile Deciziei-cadru nr. 2.002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene transpusă în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

* Atât decizia-cadru menţionată, cât şi legislaţia română de transpunere promovează contactul direct între autoritatea judiciară de emitere şi cea de executare, Ministerul Justiţiei are atribuţii limitate, în calitatea sa de autoritate centrală în materia mandatului european de arestare, în sensul de a sprijini fie autoritatea judiciară emitentă a mandatului european de arestare, fie pe cea de executare, la solicitarea acestora, ori de câte ori nu se reuşeşte transmiterea pe cale directă sau este nevoie să asiste şi să sprijine autorităţile române în emiterea şi executarea mandatelor europene de arestare.

Conform MJ, reglementarea atribuţiilor Ministerului Justiţiei în cadrul procedurilor privind mandatele europene de arestare emise de către România se regăseşte în dispoziţiile art. 86. alin. 4 din Legea nr. 302/2004: "(4) Autoritatea centrală română este Ministerul Justiţiei. În această calitate, Ministerul Justiţiei: (...) b) transmite mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară română, dacă aceasta nu îl poate transmite direct autorităţii judiciare primitoare străine sau când statul membru de executare a desemnat ca autoritate primitoare Ministerul Justiţiei; c) ţine evidenţa mandatelor europene de arestare emise sau primite de autorităţile judiciare române, în scopuri statistice; d) îndeplineşte orice altă atribuţie stabilită prin lege menită a asista şi sprijini autorităţile judiciare române în emiterea şi executarea mandatelor europene de arestare".

Ministerul Justiţiei transmite că, în măsura în care îi va fi solicitat sprijinul în acest caz, fie de către autoritatea emitentă a mandatului european de arestare, fie de către cea de executare din Italia, MJ va acţiona conform competenţelor care îi sunt atribuite de lege.

Fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost prinsă în Italia şi plasată în arest la domiciliu, până la momentul pronunţării unei decizii în instanţa italiană privind extrădarea în România.

Alina Bica a fost condamnată definitiv, în noiembrie 2019, la 4 ani de închisoare cu executare, într-un dosar în care este acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Ea a fugit din România înainte de pronunţarea sentinţei, fiind dată în urmărire internaţională, în baza unui mandat european de arestare.