Concurenta.ro | Soluție excepțională obținută de D&B David și Baias în prima cauză judecată în România cu privire la o practică anticoncurențială de tip ”hub & spoke”. Amenda dată de Consiliul Concurenței unor producători internaționali de armament pentru trucarea unor licitații a fost anulată

D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România, a reprezentat cu succes în justiție un important jucător de pe piața produselor de armament din România amendat de Consiliul Concurenței pentru o pretinsă implicare în trucarea unor licitații organizate de Ministerul Apărării Naționale. Prin soluția recent pronunțată, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Consiliul Concurenței împotriva sentinței instanței de fond prin care fusese anulată decizia de sancționare. Acesta este primul caz referitor la o practică anticoncurențială de tipul ”hub & spoke” judecat de o instanță din România, notează portalul concurenta.ro.

”Este vorba despre o speță foarte complicată care s-a întins pe  parcursul unei perioade de peste 7 ani și care a presupus efortul susținut și conjugat al echipelor noastre specializate de dreptul concurenței și litigii. Rezultatul este de-a dreptul excepțional din cel puțin două perspective. Fiind pe de o parte prima cauză de acest tip judecată definitiv va fi o soluție de referință în domeniu, în special, din perspectiva sarcinii probei. Pe de altă parte, este una dintre extrem de puținele cauze în care a fost anulată o amendă aplicată de Consiliul Concurenței, o instituție care se bucură de un procent de menținere a deciziilor sale incomparabil cu al oricărei alte autorități publice din România, cu atât mai mult cu cât soluția este una ce vizează viciile de fond ale deciziei de sancționare”, a declarat Dan Dascălu, Partener, coordonatorul practicii de litigii fiscale D&B David și Baias.

Denumirea de aranjamente de tip ”hub & spoke” (în limba română ”butuc și spițe”) este utilizată pentru a desemna acele comportamente anticoncurențiale prin care societățile aflate la același nivel („spițele”) realizează un schimb de informații sensibile prin intermediul unei alte societăți, care este „hub” comun. În acest fel, ”hub-ul” facilitează coordonarea comportamentului dintre „spițe”, fără ca acestea din urmă să aibă un contact direct între ele, arată portalul de concurență.

Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole referitoare la proiectele avocaților din această arie de practică

Fără a se raporta ca atare și expres la această noțiune, dar vizând-o în esența sa în această cauză, Consiliul Concurenței a considerat că trei producători internaționali de armament și intermediarul pe care l-au desemnat pentru întocmirea și depunerea ofertelor lor aferente unor proceduri de achiziții publice derulate de Ministerul Apărării Naționale în perioada a trei ani consecutivi pentru diferite categorii de armament ar fi fost implicați într-o practică de trucare de licitație. Pentru a ajunge la această concluzie, autoritatea de concurență a pornit de la observația că producătorii nu au licitat în perioada respectivă toate loturile pentru care s-au organizat achiziții publice, deși, în opinia sa, ar fi putut să o facă, fundamentându-se, în principal, pe calitatea de ”mandatar comun” al intermediarului.

”Cu toate acestea, în cauză nu exista nicio probă cu privire la vreun transfer de informații care să fi ajuns de la unul dintre cei trei producători către ceilalți doi, ca urmare a vreunui demers al intermediarului. Mai mult, nu exista nici măcar vreo probă că vreunul dintre cei trei producători de armament ar fi cunoscut că ceilalți doi au desemnat același mandatar pentru întocmirea și depunerea ofertelor de licitație, acesta din urmă fiind deci, în mod simultan mandatar al celor trei, dar nu și unul comun, cum reținuse Consiliul Concurenței”, a arătat Dan Dascălu.

”Cu alte cuvinte, Consiliul Concurenței a susținut indirect că mandatarul simultan ar fi derulat o asemenea practică anticoncurențială de unul singur, în timp ce producătorii ar fi participat la aceasta din culpă sau chiar din neglijență. Or, o asemenea abordare este de neconceput într-o acuzație de practică concertată, care implică în mod esențial un comportament conștient al celor implicați de a înlătura concurența prin activitățile lor prezumat de lege ca nelegale”, a adăugat Ana-Maria Iordache, Partener David și Baias.

În egală măsură, demersurile de ordin probator din fază administrativă s-au limitat la schimburi de corespondență cu autoritatea contractantă cu privire la tipurile de produse ofertate, fără a fi însă analizate în vreun particularitățile de ordin tehnic și tactic ale diferitelor categorii de arme ofertate.

”Într-o asemenea cauză, sunt esențiale aspectele de ordin tehnic precum dimensiunea sau greutatea diferitelor categorii de armament solicitate la licitație, dar și particularitățile lor constructive și de ordin tehnico-tactic (e.g. regim de funcționare automată, semi-automată sau cu repetiție, calibrul NATO etc.). Desigur, dacă discuția se reduce la a afirma că nu contează dacă se cere un pistol mitralieră sau un pistol semiautomat, pentru că ambele sunt arme și eventual au același calibru, dovedirea unei practici concertate este ca și prezumată; dacă, însă, observi că un asemenea pistol semiautomat nu are același regim de funcționare ca și un pistol mitralieră și mai are, în plus, și alte dimensiuni și greutate decât cele solicitate de MApN, atunci este evident că lipsa ofertei pentru acel lot este o explicație validă ce înlătură practic orice posibilă suspiciune de practică concertată”, a explicat Dan Dascălu.

”Autoritatea s-a bazat pe supoziții și nu a analizat în detaliu datele tehnice ale cauzei, deși ar fi trebuit să determine în ce măsură produsele ofertate în cadrul licitațiilor organizate de Ministerul Apărării Naționale (MApN) sunt substituibile între ele sau nu, însăși definirea prea largă a pieței relevante - ca fiind cea de armament și muniții de infanterie - fiind vădit criticabilă. Tocmai de aceea aceste aspecte au trebuit dezlegate pe baza multiplelor și complexelor probe solicitate de noi și admise a fi administrate în faza judiciară, începând cu diferitele puncte de vedere și expertize întocmite de  specialiști tehnici din România și străinătate, continuând cu înscrisurile ce reliefau explicații referitoare la neparticiparea cu oferte pentru anumite situații specifice și încheind cu diferite adrese provenind de la alte autorități și/sau organizații din străinătate și, în cele din urmă, chiar de la autoritatea contractantă. Beneficiind de experiența deosebită a clientului nostru în domeniu, cu care am colaborat permanent în abordarea aspectelor de ordin tehnic, am reușit să prezentăm astfel toate explicațiile necesare susținerii cauzei ” a menționat Ana-Maria Iordache.

Echipa D&B David și Baias care a obținut această soluție definitivă în fața instanțelor de judecată a fost formată din Dan Dascălu, Partener Coordonator al Practicii de Litigii, Ana Maria Iordache, Partener, și Ana Miron, Avocat Colaborator. 


De-a lungul timpului, echipa mixtă de concurență și litigii a D&B David și Baias a reprezentat cu succes clienți în spețe de referință din domeniul concurenței precum Heidelberg Cement (o altă cauză în care amenda aplicată pentru o acuzație de cartel a fost total anulată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru neîndeplinirea cerințelor de standard al probei în materie), dar și Orange România, OMV Petrom, Lukoil România, ENI România sau Farmexpert, în cauze în care amenda aplicată a fost redusă cu procente cuprinse între 20 și 90%.

”Sperăm ca exigențele desprinse din soluția pronunțată în cauza referitoare la piața armamentului să fie avute în vedere de autoritatea de concurență și, la nevoie, de instanțele de judecată, manifestându-ne în același timp încrederea că printr-o analiză de substanță a raporturilor dintre părțile investigate, prin raportare la probele administrate, se va putea ajunge întotdeauna la o aplicare întocmai a legii în litera și spiritul său”, a adăugat Dan Dascălu.