ZRP Schoenherr
Tuca Zbarcea & Asociatii

INTERVIU-EVENIMENT | De vorbă cu Gabriel Sidere, avocat român de top, relocat în SUA, despre noile modele de business în avocatură. ”Mă aștept ca fenomenul VLP să schimbe radical businessul avocaturii în următoarii 5 ani. Valoarea generată de jucători noi, care perturbează echilibrul tradițional, poate deveni semnificativă în foarte scurt timp”

29 Martie 2021   |   George Stoica

Discrepanța binecunoscută în performanța financiară între marile firme de avocatură, ce s-a creat în ultimii 10 ani, s-a accentuat în această perioadă, creând diferențe substanțiale, a arătat Gabriel Sidere în interviul acordat publicației noastre.

 
 
Trendul observat în noua economie digitală, în care brandurile tradiționale pierd teren în fața firmelor care se axează pe inovație și transformare, se va replica și în piața avocaturii, a declarat Gabriel Sidere, fostul coordonator al biroului CMS din România, într-un interviu acordat BizLawyer.Din luna octombrie 2020, el a început la Crummer Graduate School of Business, un program de administrare a afacerilor (MBA) conceput pentru persoanele cu experiență de cel puțin 10 ani în conducerea companiilor globale și lucrează într-o echipă formată din 20 de executivi, majoritatea provenind din sectorul de apărare și securitate.În paralel, a finalizat luna aceasta programul de „Computer Science for Lawyers” de la Harvard Law School.


Discrepanța binecunoscută în performanța financiară între marile firme de avocatură, ce s-a creat în ultimii 10 ani, s-a accentuat în această perioadă, creând diferențe substanțiale, a arătat Gabriel Sidere în interviul acordat publicației noastre.Acest fenomen va intensifica concurența pentru atragerea avocaților capabili să genereze instrucțiuni noi.”Mă aștept ca firmele mai puțin performante financiar să întâmpine dificultăți în păstrarea și creșterea echipelor, întrucât nu își vor putea permite să asigure pachete de compensare pentru avocați la nivelul concurenței. În 2020, s-a putut observa foarte clar care sunt firmele cu probleme structurale. Acestea au fost firmele de unde partenerii au migrat spre concurență”, a subliniat Gabriel Sidere.

Referindu-se la modelul de business al caselor locale de avocatură, Gabriel Sidere a explicat că, în România, structura de costuri este rigidă din cauza cotei foarte ridicate a cheltuielilor legate de spațiu și lipsa flexibilității în ajustarea costurilor cu avocații. ”Modelul de business pentru marile firme de avocatură în România se centrează pe constituirea unei baze largi de avocați care să poată acoperi o gamă cât mai completă a serviciilor juridice. Însă, piața avocaturii din România nu este o piață matură. Acest lucru conduce la un grad de utilizare redus și creează o tensiune nenecesară în cadrul firmelor”, a arătat Gabriel Sidere.

Deloc de neglijat sunt și tensiunile care apar între colegii avocați care încearcă să-și mențină un grad de utilizare apropiat de cel stabilit de management, iar această tendință estompează colaborarea în cadrul echipei. ”Acest model de business încarcă nenecesar, artificial costurile ce țin de spațiu fizic de care aceste echipe largi de avocați au nevoie pentru a lucra. Astfel, firmele ajung să facă “leverage”mai degrabă pe investițiile în spațiul imobiliar și mai puțin pe tehnologie și talentul intern”, a mai spus Gabriel Sidere în interviul acordat BizLawyer.

El a arătat că, în SUA, cele mai impresionante creșteri în avocatură în anul 2020 au venit dintr-un segment de business nou în lumea avocaturii, și anume Virtual Law Practice sau VLP. VLP-urile propun un model alternativ de business pentru avocatură, în care avocații care generează noi instrucțiuni și colaborează în prestarea serviciilor juridice rețin 80% din onorariile încasate.

Eu mă aștept ca acest fenomen să schimbe radical businessul avocaturii în următorii 5 ani. Modelul de business al VLP-urilor eliberează pe avocați de stresul documentării orelor facturate, de targeturile privind utilizarea, de corporatismul opresiv și politicile de culise ce estompează promovările. Avocații sunt eliberați de toate aceste frustrări care demotivează echipele și care au condus la migrări continue în businessul avocaturii. Mai mult, în cadrul VLP-urilor avocații au flexibilitate totală în a stabili cuantumul onorariilor pe care firma le va factura clienților”, a subliniat Gabriel Sidere în interviul acordat BizLawyer.

Mai multe despre provocările anului 2021, previziuni pentru firmele de avocați, modele de business, practici care vor înflori și ”înfruntarea” dintre companiile tradiționale și cele inovative, în interviul acordat de Gabriel Sidere.




* * * * * * *

BizLawyer: Domnule Sidere, din toamna anului trecut v-ați relocat în SUA și ați fost martor, ați trăit acolo crizele generate de COVID-19 și de tensiunile socio-politice generate de alegeri. Care a fost impactul acestora asupra economiei americane și cum credeți că se vor propaga efectele în economia globală?

Gabriel Sidere:
Am să-l citez pe Churchill care a spus că „niciodată să nu lași o criză să se piardă”. Altfel spus, orice criză vine însoțită de oportunități. În limba chineză cuvântul „criză” (weiji) este format din două caractere, care se pot traduce prin „pericol” (wei) și „oportunitate-răscruce” (ji). Pandemia ne-a confirmat această teză potrivit căreia cu cât sunt mai mari tulburările, cu atât sunt mai mari și oportunitățile. După cum am văzut cu toții, efectul principal al crizei generate de pandemie a fost accelerarea procesului de digitalizare a economiei și a societății. Multe din trendurile sociale, de business ori personale au evoluat spectaculos.
Dacă analizăm impactul digitalizării, schimbările survenite în primele 8 săptămâni ale pandemiei au avansat cu 10 ani procesul de transformare a economiei, potrivit estimărilor de dinainte de pandemie. Totodată, trendurile „negative”, cum ar fi prăbușirea businessurilor tradiționale, s-au accelerat și au condus la falimente celebre. Bineînțeles, aceste falimente erau inevitabile, însă nimeni nu s-a așteptat ca ele să se producă atât de rapid. Lista companiilor care au intrat în faliment este foarte lungă și este formată din branduri celebre.

Ce aduce nou schimbarea politică din SUA? Cum credeți că va evolua parteneriatul SUA cu aliații săi din Europa după turbulențele administrației Trump? La ce trebuie să ne așteptăm?

Schimbarea politică din SUA va conduce inevitabil la reluarea eforturilor de implementare a celei de a 4-a Revoluții Industriale, anunțată cu mult fast în 2016 la Davos.
Eu mă aștept ca Europa și SUA să dezvolte o listă de priorități comune, menite să combată problemele majore cu care se confruntă omenirea astăzi, cum ar fi protecția mediului, reducerea emisiilor de carbon, promovarea energiei regenerabile, îmbunătățirea sistemului de sănătate, combaterea rasismului și susținerea egalității sociale. Mă aștept să existe mai multe răspunsuri coordonate ale comunității internaționale și măsuri la nivel global.
Pentru a realiza aceste deziderate vor fi necesare acțiuni coordonate la nivel global ce vor conduce, pe de o parte, la schimbări legislative ce se vor testa în fața instanțelor, iar pe de altă parte, la creșterea măsurilor de executare și sancționare din partea autorităților. Toate aceste lucruri vor conduce inevitabil la o creștere a pieței avocaturii în următorii 2 ani. România nu va face excepție de la schimbările ce se produc la nivel global.

2020 a fost un an al schimbărilor profunde, un an transformațional pentru multe industrii. Cum credeți că vor face față companiile tradiționale acestor schimbări?

Aceste schimbări produse în ultimul an se vor permanentiza, iar cine se așteaptă la o revenire la vechea ordine socio-economică va avea o mare surpriză. Există în prezent o disonanță puternică între companiile inovative și cele tradiționale. Această disonanță a fost amplificată și de măsurile de combatere a pandemiei, când Guvernul SUA a pompat $2.2 trilioane în economie. Aceste fonduri substanțiale oferite de guvern au creat disponibilități foarte largi de capital ieftin ce s-a orientat spre acele companii ce promit transformarea societății.
Practic, la luarea deciziei de investire nu s-a ținut cont de valoarea companiei la momentul prezent, ci s-a luat în calcul valoarea estimativă la care se spera să ajungă o companie ce promite schimbări transformaționale în viitor. Mai mult, cele $2.2 trilioane vor fi completate cu un nou pachet de încă $1.9 trilioane în 2021.

Cum s-a văzut această ”înfruntare” dintre companiile tradiționale și cele inovative pe piața americană?

Pentru a exemplifica fenomenul de gravitare a investitorilor către companiile inovative, propun să ne uităm la compania fondată de Elon Musk, Tesla. În 2020, valoarea pe bursă a companiei a crescut cu 242%. În același timp, dacă ne uităm la cel mai mare producător de autoturisme din lume GM, valoarea pe bursă a acestuia în 2020 a scăzut cu 31%.
Dacă ne uităm la valoarea acestor companii pe bursă și o raportăm la numărul de autoturisme produse într-un an, observăm că pentru un singur autoturism produs de Tesla capitalizarea bursieră este de $1.7 milioane, comparat cu numai $10,200 în cazul GM. Acest lucru ne demonstrează, pe de o parte, încrederea investitorilor în valoarea pe care o poate genera o companie inovativă în viitorul îndepărtat, iar pe de altă parte, neîncrederea în sustenabilitatea pe termen lung a unui business tradițional.
În segmentul retail, Amazon a crescut cu 67%, iar companiile competitoare JC Penny, Macy ori Neiman Marcus au intrat în faliment. Tot în zona de retail vreau să menționez și evoluția spectaculoasă a Shopify. Shopify, un start-up canadian, a avut curajul să intre în concurență directă cu Amazon, oferind practic același serviciu și valoare ca Amazon, însă fără să exploateze datele și brandingul furnizorilor. Shopify a ajuns acum la o capitalizare de $178 miliarde, o creștere de peste 10 ori de la începutul anului 2019.

În aceste condiții, cât mai contează azi notorietatea unui brand? La vor fi atenți investitorii și consumatorii?

Aș îndrăzni să spun că asistăm la o transgresie a unei epoci bazate pe conceptul de brand într-o epocă axată pe produs. Această tranziție va eroda în viitorul apropiat avantajul deținut în trecut de „branduri” dominante.
Astăzi, marile corporații nu se mai pot baza pe imaginea brandului pentru a ignora aspectele ce țin de calitatea produsului ori a serviciului. O simplă căutare pe internet oferă consumatorului o informație foarte utilă cu privire la opțiunile reale pe care acesta le are atunci când selectează un produs ori serviciu. Nu se va mai putea vinde un produs mediocru la prețuri premium, doar pentru că este etichetat cu un brand celebru. Investițiile făcute în branduri, de-a lungul a zeci de ani, nu mai pot susține astăzi businessuri ce se găsesc în declin structural. Focusul, atât al consumatorilor, cât și al investitorilor, va fi pe produs și ce anume va însemna acest produs pe termen lung.


Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole referitoare la proiectele avocaților din această arie de practică
 

Număr foarte mare de IPO-uri și o explozie a SPAC-urilor

Publicațiile internaționale care monitorizează acest sector spun că, în ciuda dificultăților, anul trecut a fost, neașteptat, unul bun pentru fuziuni și achiziții. Din ce alte practici au câștigat avocații americani, anul trecut?

Departamentele din firmele de avocatură care au mers excepțional în SUA în 2020 au fost corporate, litigii și restructurări/insolvență.
Anul 2020 a fost un an excepțional pentru tranzacțiile pe piața de capital, la nivelul anului record 2000. Au fost lansate cu mare succes un număr fenomenal de mare de IPO-uri în 2020. Am avut 407 listări inițiale pe piața de capital, comparat cu numai 197 în anul 2019.
Îți reamintesc că 2019 a fost un an excepțional de bun pentru economie. Impactul acestor tranzacții s-a simțit foarte puternic în piața avocaturii prin creșterea semnificativă a volumului de tranzacții. Analiștii economici compară această frenezie bursieră de astăzi cu bula “dot.com” din 2000. Numai în anii 1999 și 2000 s-au mai înregistrat un număr de peste 400 de IPO-uri.
Această creștere semnificativă a fost generată de explozia SPAC-urilor (Special Purpose Acquisition Company) ce au fost listate pe piața de capital. Comparat cu 2019, în 2020 au fost cu 320% mai multe listări de SPAC-uri. Practic, SPAC-urile au reușit să adune de pe piața de capital $75,39 miliarde, o creștere semnificativă dacă ne uităm la cele $12 miliarde adunate de SPAC-uri în 2019.

De ce au fost atât de atractive aceste SPAC-uri? Credeți că și-ar putea face simțită prezența pe piața din Europa de Est și ar putea influența, cumva, piața românească de M&A, anul acesta?

SPAC-ul este o societate comercială de tip vehicul de achiziție, care este listată public de o echipă de sponsori cu scopul de a colecta fonduri financiare în vederea achiziționării unei companii targetate.
Trebuie să ne așteptăm ca aceste SPAC-uri să își facă simțită prezența pe piața din Europa de Est în 2021. Eu mă aștept la o creștere a volumului de tranzacții M&A în România în perioada următoare. Gândește-te că tendința investitorilor în achiziții este de a ține cont în principal de valoarea pe care o companie o poate genera în viitor. Riscurile puse de problema curentă a volatilității au devenit mai puțin relevante.
Ceea ce contează astăzi la o companie pentru a accesa capital ieftin, este să aibă businessul structurat pe inovație, iar managementul să aibă o viziune modernă și de amploare. Companiile cu conduceri slabe, nesigure și fără viziune, nu vor putea concura cu acești noi jucători propulsați de accelerarea digitalizării.

Spuneați că și litigiile au mers foarte bine...

Da, o altă surpriză în anul 2020 a fost explozia de class-actions (acțiuni colective, n.r.) în SUA. Conform Cornerstone Research, până pe 30 septembrie 2020 au fost introduse 375 de acțiuni colective de chemare în judecată. Între 2010 și 2019, maximul atins într-un an fiind de numai 261. Este de așteptat ca urmare a activității fulminante de pe piața de capital să rezulte și nenumărate litigii și controverse. Prognoza pentru 2021 este una foarte pozitivă.

În privința investigațiilor penale, este bine știut faptul că administrațiile din SUA conduse de democrați, în SUA președintele este și șeful guvernului, sunt cu mult mai active decât administrațiile republicane în combaterea criminalității economice și corupției. Mă aștept la o intensificare majoră a luptei împotriva corupției prin deschiderea de noi anchete penale ce vor viza perioada guvernării Trump și verificarea foarte atentă a tranzacțiilor și achizițiilor publice legate de gestionarea crizei Covid. Aceste demersuri din SUA vor dinamiza activitatea parchetelor din România și vor încuraja acțiunile de combatere a corupției și infractionalității economice. De asemenea, combaterea fenomenului criminalității cibernetice va constitui o prioritate pentru administrația Biden în următorii ani.

Au apărut noutăți și în practica de reglementare?

În practica de reglementare, trebuie să acordăm o atenție deosebită asupra eforturilor de reglementare a tehnologiei bazate pe blockchain.
În 2020, reprezentanți ai ambelor partide politice au introdus în Congresul SUA mai multe proiecte de acte normative menite să reglementeze ceea ce numim “bunuri digitale”. Obiectivul Congresului SUA este de a găsi un echilibru între nevoia de protejare a consumatorului fără a îngrădi inovația tehnologică.
În acest moment au fost introduse 3 proiecte de acte normative. Proiectele de lege la care mă refer sunt “Securities Clarity Act”, “Digital Commodity Exchange Act”și “The Stablecoin Tethering and Bank Licensing Enforcement (STABLE) Act”. Sugerez practicienilor să urmărească cu atenție evoluția reglementărilor în acest domeniu întrucât o mare componentă a pieței avocaturii se va regăsi în domeniul tehnologiei digitale.
Eu consider că va deveni o necesitate pentru toți avocații ce vor să profeseze în acest domeniu, să urmeze cursuri de specializare în Computer Science. Nu m-ar surprinde ca, în viitorul apropiat, avocații să menționeze în CV-urile lor limbajele de programare pe care le cunosc. Abilitatea de a înțelege un limbaj de programare a devenit o necesitate, în timp ce cunoașterea limbilor străine a devenit mai mult un hobby.


Firmele mai puțin performante financiar vor întâmpina dificultăți în păstrarea și creșterea echipelor

Care considerați că vor fi marile provocări ale anului 2021 pentru firmele de avocatură? Pe această piață sunt, de asemenea, branduri cu notorietate și firme mici, mai agile... La ce să ne așteptăm? 

Același trend pe care îl observăm în noua economie digitală, în care brandurile tradiționale pierd teren în fața firmelor care se axează pe inovație și transformare, se va replica și în piața avocaturii.

Discrepanța binecunoscută în performanța financiară între marile firme de avocatură, ce s-a creat în ultimii 10 ani, s-a accentuat în această perioadă, creând diferențe substanțiale. Acest fenomen va intensifica concurența pentru atragerea avocaților capabili să genereze instrucțiuni noi.

Mă aștept ca firmele mai puțin performante financiar să întâmpine dificultăți în păstrarea și creșterea echipelor, întrucât nu își vor putea permite să asigure pachete de compensare pentru avocați la nivelul concurenței. În 2020, s-a putut observa foarte clar care sunt firmele cu probleme structurale. Acestea au fost firmele de unde partenerii au migrat spre concurență.
 


Care considerați că vor fi marile provocări ale anului 2021 pentru firmele de avocatură? Pe această piață sunt, de asemenea, branduri cu notorietate și firme mici, mai agile... La ce să ne așteptăm?

Același trend pe care îl observăm în noua economie digitală, în care brandurile tradiționale pierd teren în fața firmelor care se axează pe inovație și transformare, se va replica și în piața avocaturii.
Discrepanța binecunoscută în performanța financiară între marile firme de avocatură, ce s-a creat în ultimii 10 ani, s-a accentuat în această perioadă, creând diferențe substanțiale. Acest fenomen va intensifica concurența pentru atragerea avocaților capabili să genereze instrucțiuni noi. Mă aștept ca firmele mai puțin performante financiar să întâmpine dificultăți în păstrarea și creșterea echipelor, întrucât nu își vor putea permite să asigure pachete de compensare pentru avocați la nivelul concurenței.
În 2020, s-a putut observa foarte clar care sunt firmele cu probleme structurale. Acestea au fost firmele de unde partenerii au migrat spre concurență.

În noile coordonate, cum se va măsura creșterea pentru firmele de avocatură?

Creșterea în businessul avocaturii depinde în mod exclusiv de capacitatea firmei de a atrage avocații de mare calibru care să poată deschide piețe noi ori să dezvolte practici noi. Creșterea organică a unei firme de avocatură nu este suficientă pentru a putea ține pasul cu concurența.
Citesc într-un studiu al ALM Intelligence că valoarea businessului ce a migrat în perioada 2014-2018 între firmele mari de avocatură din SUA s-a ridicat la peste $17 miliarde. Într-adevăr, riscul ca un partener lateral să nu performeze la nivelul așteptărilor ori promisiunilor este foarte ridicat. Conform studiului ALM, 47% din partenerii laterali părăsesc noua firmă în termen de 5 ani. Cu toate acestea, 85% din firmele de top din SUA menționează angajarea partenerilor laterali ca prioritate principală în vederea dezvoltării businessului.
Firmele care aleg să nu “tulbure” echilibrul intern și ezită să aducă noi parteneri care să construiască pe fundația existentă, vor rămâne mult în urmă și nu cred că vor putea recupera decalajul în performanța financiară. Mai târziu, aceste firme nu-și vor mai permite costul pentru atragerea de noi talente ori parteneri care să le dezvolte businessul.

Ce arată modelul de business al firmelor de avocați din SUA? Unde sunt costurile cele mai mari, cât reprezintă salariile în structura de cost și care ar fi rata de profit?

Un aspect important al modelului de business în firmele de avocatură din SUA este dat de structura variabilă de cost. Dacă te uiți la datele statistice cumulate pe industrie în 2020, observi că un important segment din costuri reprezintă cheltuieli de outsourcing (avocați angajați temporar), și anume 15% din venituri.
Acest lucru oferă flexibilitate firmelor de avocatură din SUA atunci când se confruntă cu o scădere a cererii de servicii juridice într-o anumită arie de practică. În aceste situații, ei își pot ajusta costurile rapid fără a afecta profitabilitatea. Rata de profit în businessul avocaturii în SUA este în jur de 21%. Salariile reprezintă 36%, iar restul reprezintă cheltuielile cu spațiul și alte costuri fixe.

Firmele românești ajung să facă “leverage” mai degrabă pe investițiile în spațiul imobiliar și mai puțin pe tehnologie
și talentul intern

Unde pierd firmele românești? Prin ce diferă modelul de business al caselor locale de avocatură?

În România, structura de costuri este rigidă din cauza cotei foarte ridicate a cheltuielilor legate de spațiu și lipsa flexibilității în ajustarea costurilor cu avocații. Modelul de business pentru marile firme de avocatură în Romania se centrează pe constituirea unei baze largi de avocați care să poată acoperi o gamă cât mai completă a serviciilor juridice.
Însă piața avocaturii din România nu este o piață matură. Acest lucru conduce la un grad redus de utilizare și creează o tensiune nenecesară în cadrul firmelor. Mai importante, însă, sunt tensiunile care apar între colegii avocați care încearcă să-și mențină un grad de utilizare apropiat de cel stabilit de management, iar această tendință estompează colaborarea în cadrul echipei. Acest model de business încarcă nenecesar, artificial costurile ce țin de spațiu fizic de care aceste echipe largi de avocați au nevoie pentru a lucra.
Astfel, firmele ajung să facă “leverage” mai degrabă pe investițiile în spațiul imobiliar și mai puțin pe tehnologie și talentul intern.
 
Digitalizarea credeți că ar putea modifica modelul de business al firmelor de avocatură? Cum? Ce schimbări vor veni în businessul avocațial, când și care credeți că vor fi transformările esențiale pentru firmele românești?

Pandemia a demonstrat fără urmă de îndoială că avocatura se poate profesa eficient și responsabil în sistem virtual. După această experiență, în care toți am funcționat fără impedimente de la distanță, ar fi o eroare pentru firmele de avocatură să grăbească o reîntoarcere la vechiul model de operare și să-și forțeze echipele să revină în birouri.
Partenerii din firmele de avocatură trebuie să se obișnuiască cu idea că echipele lor pot lucra independent și eficient, fără a fi necesară o supraveghere oprimantă a acestora. Firmele vor trebui să ofere avocaților flexibilitatea de a lucra fie dintr-un birou fizic, fie virtual, de la distanță.
Mai mult, desfășurarea activității în mod virtual aduce o nouă etapă în procesul urbanizării. Avocații au acum posibilitatea să separe oportunitatea economică pe care o puteau găsi numai în București, de zona în care ei aleg să-și trăiască viața.
Din perspectiva mea, firmele de avocatură vor putea accesa avocați de talent din toate regiunile țării, nefiind necesară relocarea acestora în București. Avocații pot decide unde să locuiască, fără să fie necesar să se mute în București pentru a putea colabora cu cei mai mari jucători de pe piață. Acest lucru va crește mult concurența pe piața muncii în avocatură și va conduce la o uniformizare a onorariilor individuale. Indiferent de prioritățile strategice ale fiecărei firme, modificarea modelului financiar în businessul avocaturii este o necesitate.

Multe firme locale de avocatură spun că utilizează deja sau studiază posibilitatea integrării în munca de zi cu zi a noilor instrumente de LegalTech. Cum vor schimba acestea eficiența avocaților?

Utilizarea tehnologiei digitale în firmele tradiționale de avocatură este foarte restrânsă. Mai toate firmele mari trâmbițează adoptarea de noi sisteme de tehnologie digitală, fie de inteligență artificială, fie de automatizare ori data processing, însă, în practică, gradul de adoptare a acestor tehnologii noi de către avocați este extrem de redus. Atâta vreme cât modelul financiar se bazează strict pe numărul orelor facturate la rate stabilite de management, este greu de văzut cum ar putea fi motivați acești avocați să adopte mai rapid noile sisteme tehnologice.

Cele mai impresionante creșteri în avocatură, în anul 2020, au venit din Virtual Law Practice

Transformările ce au marcat economia americană au avut efecte asupra firmelor de avocatură din SUA? Cum s-au descurcat acestea anul trecut și ce tendințe apar?

Businessul avocaturii a urmat același trend de transformare ca și restul economiei. Aproximativ o treime din firmele de avocatură mari (AmLaw200) au avut un an bun, fără să fie afectate negativ de criză. Firme ca Milbank, Weil, Gotshal & Manges și Paul, Weiss, Rifkind, Wharton & Garrison au avut un an excepțional, cu creșteri în jur de 10% peste bugetele stabilite în mod optimist pentru 2020.
Însă, cele mai impresionante creșteri în avocatură în anul 2020 au venit dintr-un segment de business nou în lumea avocaturii, și anume Virtual Law Practice sau VLP. Aici am să menționez firma de avocatură FisherBroyles care în 2020 a cunoscut o creștere record de 14.8%. FisherBroyels este un jucător mic în acest moment, cu venituri de numai $113 milioane, însă este firma cu cel mai mare potențial de creștere în acest moment și poate cel mai semnificativ agent perturbator în businessul avocaturii.
Nu m-ar surprinde ca în următorii 2 ani FisherBroyels să-și anunțe prezența în Europa de Est.

Ce este Virtual Law Practice? Și de ce este un succes?

Modelul VLP a apărut la începutul anilor 2000 ca răspuns la fenomenul “dot.com”. VLP-urile propun un model alternativ de business pentru avocatură, în care avocații care generează noi instrucțiuni și colaborează în prestarea serviciilor juridice rețin 80% din onorariile încasate.
Acest lucru face ca modelul VLP să prezinte cel mai atractiv sistem de remunerare a avocaților în acest moment. Acest lucru este posibil întrucât avocații din aceste firme operează virtual și ca urmare nu generează costuri indirecte legate de prezența fizică în birouri excesiv de costisitoare.
În cazul FisherBroyels, veniturile realizate se împart 32% pentru avocatul care a originat instrucțiunea ori a introdus clientul și 48% pentru avocații care au prestat efectiv asistența juridică. Așa cum am arătat, modelul clasic de operare a unei firme de avocatură presupune costuri cu avocații în jur de 36%.

Pare a fi începutul unei revoluții în avocatură. Sunt conștiente firmele mari că echilibrul fragil ar putea fi perturbat cât de curând?

FisherBroyels s-a găsit în postura ideală de a exploata paralizia multor jucători pe piață în perioada de început a pandemiei. Eu mă aștept ca acest fenomen să schimbe radical businessul avocaturii în următorii 5 ani.
Modelul de business al VLP-urilor eliberează pe avocați de stresul documentării orelor facturate, de targeturile privind utilizarea, de corporatismul opresiv și politicile de culise ce estompează promovările. Avocații sunt eliberați de toate aceste frustrări care demotivează echipele și care au condus la migrări continue în businessul avocaturii. Mai mult, în cadrul VLP-urilor avocații au flexibilitate totală în a stabili cuantumul onorariilor pe care firma le va factura clienților. Se creează practic o cultură care îmbrățișează cu adevărat diversitatea, focusarea pe client, colaborarea, agilitatea în formarea echipelor, well-being și, nu în ultimul rând, echilibrul atât de necesar între profesie și viața personală.
Ce urmăresc aceste VLP-uri, este restaurarea pasiunii și plăcerii de a profesa avocatura. Astăzi, firmele tradiționale de avocatură ignoră acest fenomen de revigorare și reînnoire a profesiei și consideră VLP-urile o categorie aparte în economia digitală care nu poate concura direct cu marile firmele de avocatură. Însă, așa cum am văzut în cazul noilor jucători în economia digitală, valoarea generată de jucători noi, care perturbă echilibrul tradițional, poate deveni semnificativă în foarte scurt timp. După cum am văzut, digitalizarea a relativizat conceptul de “mare” vs “mic”, de David vs Goliath.

Cum se mai vede România de peste Ocean? Există interes investițional sau am rămas o țară din Estul Europei, unde e dificil să faci afaceri? Cum sunt văzute firmele de avocatură de aici?

În contextul economic și politic de astăzi liderii de business din SUA sunt mult mai axați pe o gândire globală și sunt mai puțin interesați în realitatea dintr-o zonă geografică restrânsă, cum este România. Deciziile de expansiune a marilor jucători vizează întrega planetă, așa că România nu va face excepție.
În ultimul an, am lucrat cu aproape fiecare mare jucător din industria tehnologiei, și pot confirma interesul acestora în privința Europei de Est. Aceste schimbări la nivel global vor face foarte dificilă participarea firmelor de avocatură care nu au stabilite legături „internaționale” în proiecte de mare amploare. Experiența de lucru cu marii jucători din piața avocaturii internaționale își va spune cuvântul.
Ce am constatat eu, este că astăzi selectarea avocaților în regiunea est-europeană se face aproape în exclusivitate pe baza recomandărilor venite din partea echipei de legal, pe baza experienței lor concrete. Și pot spune că, de multe ori, această experiență cu avocații din Europa de Est nu este neapărat una pozitivă. Dacă în trecut angajarea avocaților rezulta dintr-o analiză făcută în urma unor întâlniri și intervievări a echipelor de avocați în persoană, acest lucru a devenit imposibil astăzi. Recunoașterea și încrederea de care avocații ori firmele se bucură în cadrul conducerii companiilor constituie în acest moment factorul primordial în câștigarea de noi instrucțiuni mandate.

Pe finalul interviului, aș vrea să vă întreb ce faceți în SUA. Sunteți acolo din toamna anului trecut...  

După cum bine știi, începând cu 1 noiembrie 2020, am renunțat la conducerea biroului CMS din București. Există un moment în viața fiecăruia dintre noi în care realizăm importanța echilibrului între necesitățile momentului, impuse din exterior, și chemarea vocațională, ce vine din interior. Pentru mine, acest moment a fost marcat de începutul pandemiei, mai precis în februarie 2020, când mi-a fost clar că acesta este momentul potrivit să mă aplec asupra aprofundării și transformării businessului avocaturii.
Astfel, în luna octombrie 2020 am început la Crummer Graduate School of Business un program de administrare a afacerilor (MBA) conceput pentru persoanele cu experiență de cel puțin 10 ani în conducerea companiilor globale. Crummer este o școală de business al cărei program MBA a fost cotat pe primul loc în SUA pentru „leadership” și „organizational development” în ultimii 4 ani, în mod consecutiv.
Aici lucrez într-o echipă formată din 20 de executivi, majoritatea provenind din sectorul de apărare și securitate. Este, într-adevăr, o oportunitate incredibilă să am șansa de a colabora cu oameni deosebit de inteligenți, cu experiențe foarte diferite de ceea ce cunosc eu și cu abordări foarte diverse. Este un mediu propice inovației. Așa cum te poți aștepta, eu m-am axat în principal pe studiul businessului avocaturii și al interacțiunii acestuia cu tehnologia digitală.
În paralel, am finalizat luna aceasta programul de „Computer Science for Lawyers” de la Harvard Law School. Am început acest program de computer science în februarie 2020. Așa cum spuneam mai devreme, în noua economie digitală, consider o necesitate pentru avocați să aprofundeze știința digitalizării.

Pe lângă programele de studiu există și o latură profesională, legată de avocatură, de practică, în această etapă a evoluției dumneavoastră?

 
Din perspectiva activității juridice, m-am implicat exclusiv în proiecte care prezintă interes strategic în dezvoltarea mea profesională. Singura resursă pe care o avem este timpul și felul în care utilizăm acest timp va avea un impact major în viața noastră profesională.
Dacă tot vorbim de timpul pe care îl dedicăm activității profesionale, trebuie să menționez și implicarea mea în cauze sociale. În prezent, sunt implicat în cadrul fundației caritabile „IDignity”, unde ajutăm persoanele ce provin din medii dezavantajate să-și regăsească demnitatea și să-și construiască o viață mai bună, pornind de la obținerea actului de identitate.
O astfel de inițiativă ar fi benefică și în România. Mă gândesc să lansez un program similar în România atunci când revin în țară. În acest moment, intenționez să mă întorc în România în toamna anului 2022.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 91 / 5639
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Victorie definitivă la ICCJ a echipei de litigii de la RTPR, care a apărat interesele Electrica. Miza a fost menținerea sistemului de distribuție a energiei electrice din România
Avocații Bondoc & Asociații au asistat Restart Energy în emisiunea de obligațiuni ‘verzi’. Trei parteneri au coordonat echipele implicate în proiect
LegiTeam: CMS is looking for an Associate | Banking&Finance Practice Group
LegiTeam: CMS is looking for an Associate | Corporate and M&A Practice Group
Firma independentă de avocatură MPR Partners deschide primul birou în Marea Britanie | Alina Popescu, coordonatoarea biroului londonez: Identificăm o multitudine de oportunități în Londra și sperăm să începem să angajăm pe plan local cât de curând. Gelu Maravela, partener co-fondator: Realizăm importața majoră a inovației, a proiectelor transfrontaliere, a prezenței locale și a accesibilității
LegiTeam: POPESCU & ASOCIAȚII recrutează asistent ̸ ă | secretar ̸ ă recepție
Stratulat Albulescu își extinde practica de Drept Societar ̸ Fuziuni și Achiziții prin cooptarea a doi avocați colaboratori seniori
Cum comentează specialiștii în insolvență de la Mușat & Asociații modificarea legislației. Proiectele gestionate anul trecut au generat profit substanțial, iar avocații anticipează că o creștere semnificativă se va înregistra în continuare în materia insolvenței și preinsolvenței | Cristi Tudor, Partener: Ne așteptăm ca serviciile noastre de asistență și analiză pe perioada unui management de criză să fie la mare căutare
Bondoc si Asociații, succes în recurs într-un litigiu complex cu privire la fonduri europene. Partenerul Viorel Dinu a coordonat echipa
Numiri noi pe poziții de coordonare la Kinstellar București | Magdalena Răducanu (ex-Dentons) se alătură cu titlul de Of Counsel și Coordonator al departmentului local de Banking & Finance, iar partenerul Zsuzsa Csiki va prelua conducerea departamentului local de Corporate M&A
Țuca Zbârcea & Asociații a asistat BRF în vânzarea Banvit Foods Romania către grupul de companii Aaylex | Partenerul Silvana Ivan a coordonat echipa. Rafael Pellegrini Ribeiro (BRF): Silvana a preluat sarcina de a ne reprezenta pe plan local și a contribuit decisiv la finalizarea acestei tranzacții
A doua rundă de promovări la Schoenherr. Alți trei avocați fac un pas înainte
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...