APIA: Proiectul de impozitare auto, asumat de Guvern fără consultare publică, ignoră complet impactul emisiilor de CO 2

În plus, specialiştii APIA susţin faptul că metoda de impozitare stabilită prin această lege prezintă probleme de fond esenţiale: criterii incomplete şi învechite - impozitul se calculează exclusiv pe baza cilindreei (volumul generat prin deplasarea pistonului în timpul unei curse - n. r. )şi a încadrării într-o normă Euro, ignorând complet factorul relevant al emisiilor de CO2; diferenţe insuficiente între vehicule vechi şi noi - grila nu descurajează menţinerea sau importul de maşini vechi şi poluante, ba chiar le favorizează, întrucât un vehicul Euro 6 nou este impozitat identic cu unul de zece ani; impact bugetar limitat - în forma actuală, sistemul nu aduce venituri consistente la bugetul de stat şi, prin încurajarea pieţei autoturismelor vechi, de cele mai multe ori nefiscalizate, generează pierderi suplimentare din TVA, contribuţii sociale şi alte taxe conexe; ignorarea propunerilor APIA, în condiţiile în care soluţia transmisă de asociaţie, aliniată la bune practici europene şi bazată pe principiul "poluatorul plăteşte", nu a fost nici măcar luată în considerare pentru o discuţie preliminară.

Din analiza experţilor reiese că diferenţa dintre maşinile Non Euro/E0-E3 şi Euro 6 este, per 200 cmc, de doar 18,2% (pentru capacitatea cilindrică mai mică sau egală cu 1600), de 18,3% (1601-2000), 18,5% (2001-2600), 21% (2601-3000) şi 10% (peste 3001).

"Această amplitudine redusă nu transmite un semnal de cost suficient pentru reînnoirea parcului auto şi nu descurajează ferm menţinerea/achiziţia vehiculelor vechi şi poluante. Mai mult, noile taxe legate de impozitarea auto nu reuşesc să armonizeze evoluţia tarifară cu realităţile economice.

Între 1 ianuarie 2016 şi finalul prognozat al lui 2025 (conform datelor oficiale), inflaţia cumulată a fost de +69,42%, iar cursul RON/EUR a crescut cu +12,4%. În aceeaşi perioadă, parcul auto a îmbătrânit, iar România continuă să deţină una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate rutieră din Uniunea Europeană, afirmă reprezentanţii APIA.

Conform datelor ETSC din 2024, citate de asociaţia de profil, România a înregistrat aproximativ 77 de decese la un milion de locuitori, faţă de media UE, de 45, astfel ocupând primul loc la nivel european în ceea ce priveşte mortalitatea în accidente rutiere. Aceste valori alarmante sunt, în mare parte, alimentate de circulaţia excesivă a vehiculelor vechi, nesigure şi poluante, care afectează direct siguranţa rutieră.

"În al doilea rând, dar la fel de important de menţionat, normele Euro nu sunt echivalente cu nivelurile de emisii de CO2. Normele Euro au fost introduse începând cu anul 1992 (Euro 1) şi au evoluat prin etape succesive - Euro 2, Euro 3, Euro 4, Euro 5 (cu sub-etapele 5a şi 5b), Euro 6 (cu sub-etapele 6b, 6c, 6d-TEMP, 6d şi 6e) - până la actuala discuţie privind Euro 7, planificată pentru 2027. Toate aceste norme stabilesc limite pentru poluanţi precum oxizii de azot, particulele, monoxidul de carbon sau hidrocarburile, având ca obiectiv reducerea poluării locale din oraşe şi impactul direct asupra sănătăţii. În paralel, Uniunea Europeană a adoptat un alt cadru legislativ, complet separat, pentru reducerea emisiilor de CO2, considerate principalele responsabile de schimbările climatice. Astfel, producătorii auto au avut şi au în continuare obligaţia să respecte ţinte de emisii medii de CO2‚ pe flotă: 130 g/km în 2015, 95 g/km începând cu 2021 şi, în perspectivă, reducerea cu 55% până în 2030 şi obiectivul zero emisii pentru vehicule noi în 2035. Prin urmare, propunerea ministerului - care combină cilindreea cu norma Euro - creează o confuzie între două cadre legislative distincte şi ignoră componenta CO2‚ cea mai relevantă astăzi în contextul politicilor climatice europene", se precizează în scrisoare deschisă.

Potrivit sursei citate, un alt aspect se referă la schema de impozitare, care "generează anomalii evidente".

"O maşină Euro 6 de un an plăteşte acelaşi impozit ca una de zece ani. Diferenţele de taxare între un vehicul Euro 6 şi unul Euro 4 sunt minore şi nu reflectă diferenţele reale de performanţă şi de impact asupra mediului. În acelaşi timp, autoturismele mai vechi de zece ani, responsabile pentru cea mai mare parte a poluării şi a consumului ridicat, sunt impozitate prea puţin pentru a descuraja menţinerea sau achiziţionarea acestora. Această abordare nu stimulează reînnoirea parcului auto şi nici orientarea către vehicule cu emisii reduse, fie ele hibride sau electrice. Din contră, menţine un avantaj competitiv pentru vehiculele vechi şi poluante, în contradicţie cu obiectivele de mediu asumate de România şi Uniunea Europeană", notează organizaţia profesională.

În context, APIA consideră că actuala propunere din partea Guvernului este "greşită şi incompletă" şi nu reflectă realitatea tehnologică, nu este corelată cu obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 şi nu încurajează tranziţia către un transport mai curat şi mai eficient.

"Reamintim, totodată, că APIA a transmis deja o propunere proprie de sistem de impozitare, fundamentată pe bune practici europene şi pe principiul 'poluatorul plăteşte', care poate reprezenta un punct de plecare solid pentru construcţia unui model echilibrat, corect şi sustenabil pentru România dar a fost ignorată complet atât de fostul Guvern, cât şi de actualul. În acest sens, atragem atenţia că tentativa noastră de a avea un dialog direct cu Ministerul Transporturilor - exact pe această temă - a fost respinsă cu motivarea oficială că 'agenda este extrem de încărcată necesitând o prioritizare a acţiunilor'. Din păcate, se pare că definirea unui sistem corect de impozitare auto nu a reprezentat o prioritate pentru Ministerul Transporturilor", se arată în document.

În viziunea APIA, România are nevoie de un sistem de impozitare auto corect, modern şi sustenabil, care să sprijine tranziţia către un transport mai curat.