Băncile centrale din Europa îşi menţin abordarea prudentă în politica monetară (analiză)

 

El a subliniat că problemele din sectorul bancar au evidenţiat impactul pe care înăsprirea condiţiilor monetare îl are asupra economiei. "Este un semnal al încetinirii economiei, scenariu dorit de către băncile centrale pentru a combate inflaţia puternică", arată Radu Puiu.

 

Banca Centrală Europeană (BCE) a dat tonul după criza bancară, când investitorii erau indecişi cu privire la deciziile viitoare ale băncilor. Întrebarea era dacă instituţiile îşi vor continua dinamica politicii monetare sau vor menţine dobânda-cheie pentru a urmări efectul asupra sectorului bancar.

 

BCE a anunţat o majorare cu 50 de puncte de bază (pb) până la 3%, creând un precedent şi sugerând care ar putea fi tendinţa deciziilor viitoare ale altor bănci centrale.

 

În cadrul şedinţei de politică monetară din 22 martie, Fed a majorat ratele dobânzilor cu 25 pb, în conformitate cu aşteptările pieţei. Rata fondului Rezervei Federale este acum la un nivel de 5%. În plus, Fed a anunţat că va menţine programul de Restricţionare cantitativă (QT).

 

Potrivit Fed, crearea de locuri de muncă în economia SUA a accelerat, în ciuda aşteptărilor investitorilor, indicând menţinerea unei pieţe a forţei de muncă robuste, care exercită presiune asupra preţurilor.

 

"Fed indică faptul că ar putea fi oportune creşteri suplimentare ale dobânzii pentru a continua lupta împotriva inflaţiei. Proiecţiile indică o nouă creştere în acest an şi reduceri ale dobânzii cu 75 pb anul viitor. Totuşi, acestea sunt doar estimări realizate pe baza informaţiilor din prezent, motiv pentru care ar trebui tratate cu un dram de reticenţă", se precizează în analiză.

 

Menţinerea poziţiei Fed în politica sa monetară va păstra credibilitatea instituţiei în lupta sa împotriva inflaţiei, protejând în acelaşi timp opţiunea de ajustare a politicii monetare în viitor, dacă încetinirea indusă de bănci va avea loc sau nu.

 

Preşedintele Powell a abordat miercuri şi "acuzaţiile" referitoare la inversarea bruscă a efortului băncii centrale de a-şi reduce dimensiunea bilanţului în urma prăbuşirii Băncii Silicon Valley, subliniind că acţiunile băncii nu oferă un stimul reînnoit economiei. Mai exact, Fed a anunţat un program expansiv de creditare de urgenţă, care are scopul de a preveni un val de dificultăţi bancare care ar ameninţa stabilitatea sistemului bancar şi a economiei în ansamblu.

 

"Extinderea bilanţului reprezintă cu adevărat împrumuturi temporare acordate băncilor" şi "nu are scopul de a modifica direct poziţia politicii monetare", conform discursului lui Powell.

 

Iniţiativa Fed a fost anunţată săptămâna trecută, după observarea unei creşteri masive a împrumuturilor băncilor, în special printr-un credit record de 153 de miliarde de dolari prin facilitatea discount window.

 

"Această decizie a făcut ca bilanţul de numerar şi obligaţiuni al Fed să crească de la 8.400 de miliarde de dolari, cât era pe 8 martie, la 8.700 de miliarde de dolari, pe 16 martie. Această creştere a anulat luni de eforturi pentru reducerea bilanţului Fed prin programul de restricţionare cantitativă", se menţionează în material.

 

Conform sursei citate, există trei caracteristici pozitive ce reies din decizia de dobândă a Rezervei Federale. "În primul rând, Fed şi-a moderat limbajul cu privire la următorii paşi în ceea ce priveşte majorarea ratelor: mai sunt posibile creşteri, în funcţie de necesitate. Însă banca pare mai puţin determinată să ia astfel de decizii. În al doilea rând, cea mai puternică bancă centrală din lume şi-a redus previziunile de creştere pentru 2023, iar asta este un semn de optimism. În al treilea rând, preşedintele Powell şi colegii săi au fost de acord în unanimitate cu privire la această abordare", se menţionează în analiză.

 

Şeful Fed a declarat că sistemul bancar din SUA este solid şi rezistent, fiind posibil ca evoluţiile recente să ducă la condiţii de creditare mai stricte pentru gospodării şi întreprinderi şi să afecteze activitatea economică, locurile de muncă noi şi inflaţia. Prin urmare, este posibil ca înăsprirea semnificativă a condiţiilor de creditare să indice faptul că, de acum, politica monetară "ar putea fi mai relaxată", conform comentariilor lui Powell.

 

Totodată, dificultăţile din sistemul bancar ar putea determina reducerea creditării, declanşând o recesiune, încetinind consumul şi scăzând inflaţia. Aceasta este însă o situaţie fluidă, cu evoluţii rapide şi incerte, putându-se schimba de la o zi la alta.

 

Ziua de 23 martie aduce noi decizii de politică monetară, cele mai importante fiind ale Băncii Angliei (BoE) şi Băncii Centrale a Elveţiei.

 

Aşteptările sunt ca Banca Angliei să majoreze rata de dobândă cu 25 de puncte de bază, la 4,25%, în această săptămână, apoi să întrerupă înăsprirea. Cu toate acestea, accelerarea neaşteptată a inflaţiei pune sub semnul întrebării această perspectivă.

 

"În Elveţia, creşterea economică pare să atingă un minim şi a existat, de asemenea, o creştere a inflaţiei. Pieţele elveţiene au fost dominate de tensiunile din sectorul bancar în ultima săptămână. Însă, cu un sentiment de calm relativ, restabilit şi după majorarea dobânzii de către Banca Centrală Europeană de săptămâna trecută, Banca Naţională a Elveţiei a urmat exemplul trasat de BCE, anunţând joi dimineaţă o majorare de dobândă cu 50 de puncte de bază, până la 1,50%, în conformitate cu aşteptările", mai arată cercetarea.

 

Cu aproape 20 de ani de experienţă în pieţele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume şi o companie completă de investiţii listată pe Bursa de la Varşovia.