Barbu a dispus o anchetă privind legalitatea acordării subvenţiilor pentru recoltarea stufului din Delta Dunării

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a dispus Corpului de control să efectueze o anchetă în vederea verificării legalităţii acordării subvenţiilor pentru recoltarea stufului din Delta Dunării, având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public referitoare la modalitatea de acordare a acestui nou tip de subvenţii.

Potrivit unui comunicat al MADR, remis vineri AGERPRES, Barbu a solicitat ca din echipa de control să facă parte şi inspectori Antifraudă.

"Reamintim că, pe parcursul elaborării fişelor de intervenţie din cadrul PNS 2023 - 2027, au fost organizate mai multe reuniuni tehnice consultative, acestea având rolul de a asigura, pe de o parte, transparenţa procesului decizional în raport cu partenerii relevanţi, şi, pe de altă parte, de a îngloba contribuţiile acestora în procesul de elaborare a documentului programatic cu scopul asigurării eficienţei şi îmbunătăţirii adresabilităţii viitoarelor intervenţii. Astfel, în cadrul acestui amplu proces de consultare, MADR a primit din partea mediului asociativ mai multe solicitări referitoare la posibilitatea de finanţare a activităţii de paludicultură - recoltarea stufului. Acest tip de sprijin se acordă şi de alte state din Uniunea Europeană, respectiv Austria, Franţa, Lituania sau Suedia", se menţionează în comunicatul ministerului.

Potrivit unor informaţii apărute în spaţiul public, fiul lui Paul Stănescu urma să fie beneficiar al unor subvenţii date de APIA pentru recoltarea stufului din Delta Dunării, ministrul Agriculturii declarând în urmă cu două zile că a aflat din presă despre această situaţie. El a anunţat atunci că toate reclamaţiile care au venit la minister pe acest subiect au fost transmise Corpului de control al ministerului, care va face toate verificările, iar raportul final va fi făcut public.

"Dacă nu beneficiază de această subvenţie, nu va beneficia, iar calea legală pentru fiecare român care solicită ceva este calea instanţei şi le-am spus să meargă la instanţă, în cazul în care Corpul de control sau anumite instituţii spun că nu este corect să primească această subvenţie. Din punctul meu de vedere, Comisia Europeană a aprobat acest lucru, de aceea şi fermierii români, cât şi toate societăţile care au profil de agricultură din România, pot primi această subvenţie", a subliniat Barbu în data de 17 ianuarie.

De asemenea, şeful de la Agricultură a adăugat că în prezent Corpul de control verifică toate documentele privind legalitatea subvenţiilor, indiferent din ce sector.

"Nu vorbim numai de stuf, nu vorbim numai de vaca de lapte, nu vorbim numai de vegetal. Controlul este pentru toate subvenţiile din România, pentru că nu mi se pare corect să se arunce în presă de anumite persoane că fermierii români iau subvenţii pe nedrept. Bineînţeles, lucrul acesta l-am făcut, am trimis Corpul de control şi vom vedea deciziile Corpului de control, încadrarea legală care va fi în aşa fel încât fermierii să-şi poată lua această subvenţie", a punctat şeful MADR.

În urma unei analizei efectuate de MADR privind posibilitatea finanţării zonelor unde are loc activitatea de recoltare a stufului, s-a constatat că paludicultura are efecte benefice atât pentru mediu, cât şi din punct de vedere economic, conform materialelor ştiinţifice elaborate de institutul de specialitate INCDDD Tulcea.

De asemenea, din punct de vedere economic, paludicultura poate contribui la producerea de biomasă, cerinţă esenţială a Green Deal şi a programului european Fit 55, poate conduce la producerea de îngrăşământ organic natural, fiind astfel şi o sursă pentru hrana animalelor din aceste zone.

Din punct de vedere al mediului, activitatea de paludicultură contribuie la sechestrarea dioxidului de carbon (circa 10-16 t/ha anual) şi a gazelor cu efect de seră în solurile organice, reprezentând o strategie inteligentă de luptă împotriva schimbărilor climatice, promovată prin Green Deal. În plus, această activitate contribuie la conservarea biodiversităţii în zona de protecţie integrală Natura 2000 care constituie, de altfel şi Patrimoniu UNESCO.

Potrivit sursei citate, din punct de vedere social, având în vedere că recoltarea stufului este o activitate specifică Deltei Dunării "subliniem importanţa sa prin prisma integrării forţei de muncă dintr-o zonă subdezvoltată economic, dar şi faptul că prin aceasta se păstrează tradiţiile şi specificul zonei (recoltarea manuală a stufului)".

"În acest sens, fermierii care utilizează astfel de suprafeţe cu respectarea condiţiilor de eligibilitate stabilite în PS PAC şi legislaţia subsecventă, ca de exemplu, desfăşurarea unei activităţi agricole, pot beneficia de aceste plăţi. În conformitate cu articolul 4 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2115/2021 activitatea agricolă implică atât cultivarea inclusiv prin paludicultură, cât şi menţinerea suprafeţei agricole pentru cultivare", menţionează MADR în comunicat.