BCE are o nouă ţintă de inflaţie după o revizuire strategică de 18 luni

 

Într-o decizie care era aşteptată, BCE şi-a stabilit ţinta de inflaţie la 2% pe termen mediu, renunţând la precedenta formulare potrivit căreia BCE miza pe o ţintă de inflaţie "mai mică dar apropiată de 2%", care a creat impresia că instituţia de la Frankfurt este mai preocupată de o creştere a preţurilor peste ţinta sa decât de una mai mică.

 

Deşi BCE a informat că noua sa ţintă de inflaţie va fi una simetrică, nu a făcut nicio referire concretă la tolerarea unei inflaţii care să depăşească ţinta după perioade lungi de creştere modestă a preţurilor, o posibilă dezamăgire pentru investitorii care se aşteptau la un astfel de angajament care ar fi asigurat menţinerea stimulentelor până după ce va începe revenirea.

 

"Noua ţintă este una simetrică, ceea ce înseamnă că deviaţiile negative şi cele pozitive ale inflaţiei de la ţintă sunt la fel de nedorite", a informat BCE într-un comunicat de presă.

 

Această procedură de revizuire strategică, prima demarat de BCE după 2003, a fost una din primele priorităţi ale preşedintelui BCE, Christine Lagarde iar proiectul a fost lansat imediat după ce Lagarde a preluat postul de preşedinte BCE de la Mario Draghi, la finele lui 2019. Programată iniţial să dureze un an, revizuirea strategică a fost amânată deoarece decidenţii BCE s-au concentrat pe răspunsul la pandemia de COVID-19.

 

Tot joi, Banca Centrală Europeană a anunţat că de acum înainte va include mai mult schimbările climatice în deciziile sale de politică monetară, aceasta fiind o prioritate înscrisă în noua sa strategie. BCE va face mai mult pentru a ajuta la combate schimbările climatice şi va include consideraţiile relative la schimbările climatice în operaţiunile sale de politică monetară în special în achiziţiile de obligaţiunile ale companiilor, dar şi în comunicarea şi evaluare riscurilor.

 

De-a lungul anilor banca centrală pentru cele 19 ţări care utilizează moneda euro a dobândit mai multe atribuţii, de la supervizarea bancară la infrastructură de plăţi, în special în urma crizei datoriilor suverane cu care s-a confruntat blocul comunitar în urmă cu un deceniu.