BNR şi ASF ar putea să solicite instituţiilor financiare să nu distribuie dividende, până la 1 ianuarie 2021

Banca Naţională a României (BNR) şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar putea să solicite instituţiilor financiare pe care le supraveghează să nu distribuie dividende sau să răscumpere acţiuni, până la 1 ianuarie 2021, potrivit unei recomandări a Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM).

"Se recomandă BNR şi ASF să solicite instituţiilor financiare aflate în aria acestora de supraveghere ca, cel puţin până la 1 ianuarie 2021, să evite efectuarea oricăreia dintre următoarele acţiuni: să distribuie dividende sau să acorde un angajament irevocabil de a distribui dividende; să răscumpere acţiuni ordinare, să creeze o obligaţie de plată a unei remunerări variabile către un membru al unei categorii de personal ale cărui activităţi profesionale au un impact material asupra profilului de risc al instituţiei financiare, care au ca efect reducerea cantităţii sau calităţii fondurilor proprii la nivel consolidat şi/sau individual", se menţionează într-un comunicat al Băncii Naţionale a Românie (BNR).

În ceea ce priveşte diminuarea vulnerabilităţilor provenind din creşterea deficitului balanţei comerciale cu produse agroalimentare, analiza grupului de lucru relevă faptul că balanţa comercială cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate, cu posibil potenţial sistemic. Acest aspect este susţinut de existenţa unei relaţii strânse între deteriorarea deficitului de cont curent şi declanşarea unei crize financiare sau de balanţă de plăţi, precum şi de "necesitatea asigurării securităţii alimentare, aceasta fiind de altfel şi una dintre lecţiile crizei generate de pandemia COVID-19."

"Se recomandă zece măsuri principale, printre acestea numărându-se: dezvoltarea de programe, prin dialog strâns cu reprezentanţii asociaţiilor de profil, care să implementeze Strategia Uniunii Europene 'De la fermă la furculiţă' şi declaraţia de cooperare 'Un viitor digital inteligent şi durabil pentru agricultura europeană şi zonele rurale', creşterea rolului fondurilor de garantare a creditelor şi a Fondului Român de Contragarantare în susţinerea firmelor din agricultură şi din industria alimentară, revizuirea mecanismului certificatelor de depozit, îmbunătăţirea legislaţiei privind certificarea şi promovarea produselor agroalimentare, crearea unei strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creşterea rolului schemelor de calitate, implementarea unei politici industriale pentru sectorul alimentar. Este propusă, de asemenea, o metodologie pentru identificarea firmelor care ar putea fi potenţiali campioni naţionali în domeniul agroalimentar, iar pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare al firmelor din domeniul agroalimentar se recomandă diseminarea periodică de date statistice suplimentare", se menţionează în comunicat.

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială a fost înfiinţat în baza Legii 12/2017 privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, asigurându-se astfel implementarea Recomandării Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) 3/2011 privind mandatul macroprudenţial al autorităţilor naţionale. Din cadrul CNSM fac parte reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ai Guvernului. Misiunea CNSM este de a asigura coordonarea în domeniul supravegherii macroprudenţiale a sistemului financiar naţional, prin stabilirea politicii macroprudenţiale şi a instrumentelor adecvate pentru punerea în aplicare a acesteia.