ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Comisia Europeană propune un plan concret pentru transformarea digitală a societăţii şi economiei UE până în 2030

01 Octombrie 2021   |   Agerpres

Fiecare ţară membră UE ar trebui să aloce tranziţiei digitale cel puţin 20% din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, susţine CE.

 
 
Comisia Europeană a propus, luna aceasta, programul de politică digitală "Calea Europeană pentru Deceniul Digital" - un plan concret de acţiuni care să contribuie la transformarea digitală a societăţii şi economiei europene până în 2030, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
 
Fiecare ţară membră UE ar trebui să aloce tranziţiei digitale cel puţin 20% din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, susţine CE.
 
Cercetătorii şi inovatorii din programul Next Generation Internet (NGI) pot contribui la implementarea "busolei digitale", misiunea programului NGI fiind aceea de a construi un internet centrat pe nevoile oamenilor, care să ajute cetăţenii şi companiile.
 
"Calea către transpunerea în realitate a deceniului digital" este propunerea Comisiei de a institui un cadru de guvernanţă pentru a se asigura că Uniunea Europeană îşi atinge obiectivele Deceniului Digital pentru 2030, cele patru puncte cardinale (Busola Digitală): competenţe digitale, infrastructură digitală, transformarea digitală a companiilor şi digitalizarea serviciilor publice.
 
Pandemia a arătat rolul central pe care tehnologia l-a avut în construirea unui viitor prosper şi sustenabil. În mod particular, criza a arătat diferenţa dintre companiile puternic digitalizate şi cele care încă implementează soluţii digitale, dar şi diferenţa dintre mediul urban bine conectat şi cel rural, izolat. Digitalizarea oferă multiple oportunităţi noi pe piaţa europeană, unde mai mult de 500.000 de joburi în domeniul securităţii cibernetice şi de data experts au rămas vacante în 2020. În ton cu valorile europene, "Calea europeană pentru deceniul digital" ar trebui să consolideze leadership-ul digital al UE şi să promoveze politici digitale sustenabile, care să ofere mai multă putere cetăţenilor şi companiilor.
 
"Viziunea europeană pentru un viitor digital este aceea în care tehnologia le oferă putere oamenilor. Aşa că propunem un plan concret prin care să atingem obiectivele de transformare digitală. Pentru un viitor în care inovaţia să lucreze în beneficiul companiilor şi societăţilor", a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, responsabil pentru o Europă pregătită pentru era digitală, la momentul lansării programului "Calea europeană pentru deceniul digital".
 
La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, a apreciat că Europa este pregătită să conducă în această cursă tehnologică globală.
 
"Faptul că ne-am setat aceste obiective pentru 2030 este un pas important, dar acum trebuie să le şi obţinem, să livrăm. Trebuie să ne asigurăm că Europa este autonomă în anii care vor urma. Altfel, vom rămâne prea expuşi atât la suişurile, cât şi la coborâşurile lumii şi vom rata creşterea economică şi oportunitatea de a crea noi locuri de muncă. Cred într-o Europă care conduce, în viitor, nu într-o Europă care este un subcontractor", a adăugat el.
 
Acest cadru de guvernanţă se va baza pe un mecanism anual de cooperare care va implica Comisia şi statele membre. Comisia va trasa mai întâi traiectoriile UE preconizate pentru fiecare obiectiv împreună cu statele membre, care, la rândul lor, ar urma să propună foi naţionale de parcurs pentru atingerea obiectivelor. Progresul - atât la nivelul Uniunii, cât şi al statelor membre - va fi evaluat anual.
 
Progresul digital în statele membre nu a fost unul foarte echilibrat în ultimii ani. Trendul arată că ţările care au avut o evoluţie lentă în ultimii cinci ani au continuat în acest ritm până astăzi. Prin intermediul acestui program, va exista o cooperare structurată, în aşa fel încât toate statele să lucreze pentru a îndeplini aceste obiective.
 
Specific, mecanismul anual de cooperare pentru statele membre va include: un sistem de monitorizare structurat, transparent şi comun, bazat pe indicele economiei şi societăţii digitale (DESI), care va permite măsurarea progreselor înregistrate în direcţia atingerii fiecăruia dintre obiectivele pentru 2030; un raport anual privind stadiul îndeplinirii obiectivelor deceniului digital, în care Comisia evaluează progresele înregistrate şi formulează recomandări privind acţiunile de întreprins şi foi strategice de parcurs multianuale privind deceniul digital, în care statele membre îşi prezintă politicile şi măsurile adoptate sau planificate pentru a sprijini realizarea obiectivelor pentru 2030. De asemenea, va fi inclus un cadru structurat pentru a examina şi aborda domeniile în care nu se fac progrese suficiente, prin angajamente comune între Comisie şi statele membre şi un mecanism de sprijinire a implementării proiectelor multinaţionale.
 
Consultările publice cu cetăţenii, companiile şi administraţiile publice au condus la elaborarea politicii "Calea europeană pentru deceniul digital", care ia în considerare ideile tuturor pentru a conduce la o transformare digitală de succes. În baza acestei colaborări, Comisia va depune eforturi pentru a face progrese şi pentru a elabora, împreună cu statele membre, traiectorii pentru fiecare obiectiv prevăzut de "Calea către transpunerea în realitate a deceniului digital".
 
Comisia a identificat o listă iniţială de proiecte multinaţionale, care vizează domenii de investiţii precum: infrastructura de date, procesoarele cu consum redus de energie, comunicaţiile 5G, calculul de înaltă performanţă, comunicaţiile cuantice securizate, administraţia publică, tehnologia blockchain, centrele de inovare digitală şi competenţele digitale.
 
Proiectele multinaţionale sunt proiecte la scară largă care vor contribui la atingerea acestor ţinte pentru transformarea digitală a Europei până în 2030. Niciun stat membru nu poate implementa aceste proiecte de unul singur. Astfel de proiecte vor permite statelor membre să lucreze împreună şi să-şi unifice resursele pentru a construi mecanisme digitale în zonele fundamentale pentru a intensifica suveranitatea digitală a Europei şi pentru a grăbi recuperarea ei.
 
Proiectele multinaţionale ar trebui să strângă investiţii din resursele de finanţare ale UE, inclusiv din Mecanismul de redresare şi rezilienţă, cât şi de la statele membre. Alte entităţi publice şi private pot investi în anumite proiecte.
 
Misiunea programului NGI (Next Generation Internet) este de a construi un Internet centrat pe factorul uman, care să ajute cetăţenii şi companiile.
 
Obiectivele setate de inovatorii NGI se aliniază planului stabilit de Comisia Europeană cu privire la "Busola Digitală" pentru transformarea digitală, care include autonomie strategică sporită în tech şi reguli şi tehnologii noi care să protejeze cetăţenii de produsele contrafăcute, furt cibernetic şi dezinformare.
 
Cercetătorii şi inovatorii NGI pot contribui la implementarea "Busolei Digitale" prin acest nou program de politică digitală pe Futurium, o platformă dedicată europenilor pentru a discuta politicile UE. Focusul pe factorul uman nu este o opţiune pentru Europa care a intrat în Deceniul Digital, ci este o componentă de bază, iar NGI este o iniţiativă esenţială care îmbină nucleul Internetului cu o dimensiune umană.
 
În ultimii ani, inovatorii NGI au depus eforturi pentru a furniza tehnologii şi servicii care să respecte drepturile şi valorile europene, ducând la obţinerea unor beneficii tangibile atât pentru organizaţiile private şi publice, cât şi pentru cetăţeni.
 
Next Generation Internet (NGI) este o iniţiativă a Comisiei Europene care şi-a propus să contureze dezvoltarea şi evoluţia Internetului în Internetul oamenilor. Un Internet care răspunde la nevoile fundamentale ale oamenilor, inclusiv în materie de încredere, securitate şi incluziune, totodată reflectând valorile şi normele de care se bucură toţi cetăţenii în Europa.
 
NGI cuprinde un program ambiţios de cercetare şi inovare care are la bază o investiţie iniţială a Comisiei Europene de peste 250 de milioane de euro între 2018-2020 şi face parte din programul viitor Orizont Europa (2021-2027).
 
Comisia Europeană va aloca, în perioada 2021-2022, fonduri în valoare de 62 milioane de euro pentru a sprijini inovatori de top în tehnologia Internetului în domenii ce ţin de încredere şi suveranitatea datelor pe Internet, motoare de căutare de încredere, Internet Architecture şi tehnologii descentralizate, şi, de asemenea, pentru o relaţie de colaborare şi cooperare cât mai strânsă între Uniunea Europeană (UE) şi SUA şi UE şi Canada. 
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 10599 / 17296
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Titlurile știintifice sunt irevocabile, indiferent de forma în care au intrat în circuitul civil | Decizie de referință a ICCJ, obținută de avocații ZRVP. Alexandru Iorgulescu (partener) și Alina Munteanu (senior associate), în prim plan
Cariere în Drept | Cum a perceput Vasile Țurcan, român din Basarabia, învățământul juridic românesc pe care l-a absolvit cu 9,85 și care au fost primele impresii după: ”Raportat la obligativitatea celor doi ani de stagiu, găsirea unui coordonator este o activitate extrem de anevoioasă, dacă ai niște așteptări minime de la această colaborare: să fii plătit măcar cu minimul pe economie conform Statutului profesiei, să ai o minimă libertate și acces la clienți proprii sau să beneficiezi de o îndrumare efectivă, nu doar expusă în contract”
Kinstellar asistă Globalworth în vânzarea unui portofoliu cu o valoare de cca. 110 mil. € către WDP, într-una dintre cele mai mari tranzacții de logistică ale anului. Victor Constantinescu, Managing Partner: ”Tranzacția a avut propriile provocări, dar prin muncă temeinică și cu ajutorul echipelor noastre extraordinare s-a încheiat cu succes” | Ce firme de avocați au mai lucrat în proiect
Cei mai buni profesioniști în domeniul brevetelor, văzuți de ”IAM Patent 1000 - 2024” | ZRVP, NNDKP și Răzvan Dincă & Asociaţii au cea mai bună poziționare, iar Mușat & Asociații și Baciu Partners sunt în prim plan. Ce firme au cei mai mulți avocați listați și ce spun clienții despre aceștia
Departamentul de Dispute Resolution contribuie cu peste 80% la cifra de afaceri a firmei Șerban & Asociații și este de așteptat ca veniturile să crească anul acesta. Casa de avocați este în discuții pentru preluarea unor mandate de arbitraj internațional | Radu Șerban (Partener): ”Volumul de muncă a fost unul intens, atât pe latura de penal a departamentului, cât și pe cea de civil, iar gradul de sofisticare este unul foarte ridicat”
Cum lucrează echipele din practica de Dispute Resolution de la Băiculescu și Asociații, ce mandate gestionează și care sunt proiectele reprezentative în care asistă clienții | Vasile Băiculescu, Managing Partner: ”Anul trecut a fost unul crucial, societatea noastră prosperând în acest domeniu mai mult decât oricând, atât prin îmbogățirea substanțială a portofoliului de clienți, cât și prin rezultatele obținute în dosare. În 2024, asistăm la o clară continuare a evoluției”
CMS îl promovează pe Andrei Cristescu în poziția de Counsel în cadrul biroului din România. Horea Popescu (Managing Partner): Andrei reflectă perfect valorile CMS, mai ales prin munca sa în echipă și implicarea în mentoratul colegilor juniori
Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL a asistat Goodpack SRL, societate parte din portofoliul CEECAT Capital, în procesul de achiziție a Paccor Romania SRL
Wolf Theiss a asistat fondurile Cerberus Capital Management și Revetas Capital în legătură cu vânzarea complexului de birouri The Landmark din București. Partenerul Ileana Glodeanu a coordonat echipa multidisciplinară de avocați
Cine sunt și cum gândesc profesioniștii evidențiați de Legal 500 în GC Powerlist Romania | De vorbă cu Ștefania Andruhovici, Directorul Departamentul Juridic - Electrica SA: „Misiunea de a promova principii sănătoase se extinde dincolo de cadrul biroului, datoria noastră fiind aceea de a fi, prin tot ceea ce facem, un exemplu pentru cei din jur”
Cel mai amplu domeniu de master din România și din istoria învățământului juridic superior românesc, la Facultatea de Drept din Universitatea București. Anul acesta vor fi 14 programe, unele derulate în colaborare cu instituții de învățământ din străinătate | Prof. univ. dr. Răzvan Dincă, decanul Facultății: “Atunci când comunicarea în domeniile la care se referă specializarea se face, din cauza caracterului lor global, în limba engleză, organizăm și noi programele în limba engleză pentru administrarea corectă a terminologiei juridice specifice”
Filip & Company a asistat AROBS la cea mai mare operațiune de majorare de capital a unei companii de tehnologie listată la BVB. Olga Niță, partenerul care a coordonat echipa de proiect: ”Operațiunea nu doar că subliniază angajamentul față de creștere și inovație, dar contribuie semnificativ la dezvoltarea și consolidarea pieței noastre de capital”
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...