Comisia Europeană vrea ca statele membre să-şi reducă datoria într-o perioadă de patru ani

 

Propunerea, care nu stabileşte cu ce procent ar trebui să scadă datoria, va dezamăgi probabil Germania, cea mai mare economie din UE. Într-un document al autorităţilor germane consultat de Reuters se arată că planificata reformare a reglementărilor fiscale din UE ar trebui să solicite guvernelor ţărilor cu un grad ridicat de îndatorare să-şi reducă în fiecare an datoria cu cel puţin 1% din PIB. Documentul prevede ca ţările cu grad mediu de îndatorare să-şi reducă în fiecare an datoria cu minim 0,5% din PIB.

 

Reducerea datoriei propusă de CE va reprezenta rezultatul unui plan pe patru ani de reforme, investiţii şi măsuri fiscale care vor fi convenite în mod individual de CE şi fiecare guvern, iar principalul indicator operaţional ar fi cheltuielile anuale nete.

 

Obiectivul general de reducere a datoriei în următorii patru ani ar urma să înlocuiască actuala reglementare conform căreia guvernele trebuie să-şi reducă în fiecare an datoria cu 1/20 din nivelul care depăşeşte 60% din PIB - o cerinţă mult prea dificilă pentru ţările puternic îndatorate, cum ar fi Italia, Grecia sau Portugalia.

 

Conform propunerii CE, ţările cu un nivel al datoriei publice peste plafonul UE de 60% din PIB vor putea să-şi majoreze cheltuielile anuale nete cu mai puţin decât creşterea PIB-ului pe termen mediu, pentru a se asigura că va scădea datoria.

 

Deficitul guvernamental, ca şi în cazul reglementărilor existente, va trebui să rămână sub 3% din PIB. Dacă depăşeşte plafonul, statul membru UE va trebui să reducă deficitul cu 0,5% din PIB în fiecare an, până ajunge la un nivel de sub 3% din PIB.

 

Reducerea deficitului, ca şi reducerea datoriei, va trebui realizată în perioada de patru ani, iar măsurile folosite pentru îndeplinirea obiectivului ar trebui să asigure faptul că deficitul rămâne sub 3% din PIB timp de zece ani după aceea, fără măsuri suplimentare.

 

Guvernele ar putea obţine o perioadă mai lungă de timp să-şi reducă deficitul şi datoria, de exemplu şapte ani, dacă implementează reforme care sporesc sustenabilitatea fiscală, stimulează creşterea sau investesc în domenii care sunt prioritare pentru UE, cum ar fi tranziţia la economia verde şi digitală, drepturile sociale sau în securitate şi apărare.

 

Propunerea CE va fi discutată de guvernele UE şi negociată cu Parlamentul European, obiectivul fiind de a se ajunge la un acord în 2023.