Coste (CCIFER): Franţa se situează pe locul 3 în topul investitorilor în România, cu peste 4.150 de companii

 

Acesta a participat la a zecea ediţie a conferinţei anuale "Perspective economice ale României", organizată de CCIFER, care a abordat subiecte precum macro dinamica economică europeană, echilibrul macroeconomic al României în context european, dar şi perspective economice sectoriale pentru 2022.

 

"Stocul investiţiilor străine directe în România a ajuns în 2020 la 90,8 miliarde de euro, reprezentând 42% din PIB. Conform ultimului raport BNR, Franţa se situează pe locul 3 după sursa ultimă de capital, cu peste 4.150 de companii şi un stoc de ISD de 8,7 miliarde de euro. Dincolo de aceste cifre macro, este de notat că aproape toate companiile CAC 40 (36 din 40) sunt prezente pe piaţa românească şi sunt adesea lideri sau co-lideri pe pieţele lor. Cei 4.150 de investitori francezi angajează direct peste 125.000 de oameni şi au o cifră de afaceri cumulată de 17 miliarde de euro", a spus Francois Coste, conform unui comunicat remis, vineri, AGERPRES.

 

Aflată într-o vizită de lucru în România, Barbara Pompili, ministrul Tranziţiei Ecologice din Franţa, a avut o intervenţie în cadrul conferinţei pe subiectul provocărilor şi perspectivelor în privinţa tranziţiei verzi.

 

"Nu va exista tranziţie ecologică fără implicarea companiilor. Pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi a lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru a proteja biodiversitatea şi sănătatea cetăţenilor europeni, pentru a face din Uniunea Europeană un continent în fruntea tranziţiei: trebuie să ne transformăm economiile. O vom face cu companiile noastre, vechi sau noi", a afirmat Barbara Pompili.

 

La rândul său, Laurence Auer, ambasadoarea Franţei în România, a punctat printr-un mesaj video transmis comunităţii de afaceri priorităţile franceze pentru preşedinţia la Consiliul Uniunii Europene, pe care Franţa o va prelua în primul semestru din 2022.

 

"Care va fi rolul Ambasadei Franţei în timpul Preşedinţiei franceze? În primul rând, va fi să facem legătura între problemele bilaterale şi economice şi apoi cu agenda europeană, pentru a sincroniza priorităţile franceze cu priorităţile româneşti. Apoi, rolul Ambasadei va fi acela de a da vizibilitate proiectelor, dar şi conceptelor. Astăzi, preşedinţia franceză se va construi în jurul unui triptic, 3 concepte care vor fi dezvoltate încetul cu încetul în timpul preşedinţiei. Acest triptic se numeşte relansare, putere, apartenenţă", a precizat Laurence Auer.

 

Conform comunicatului, de-a lungul anului 2020, comerţul României a scăzut cu 8,1%, ajungând la 142,7 miliarde de euro (65,8% din PIB). Restricţiile sanitare legate de pandemie au afectat semnificativ comerţul exterior românesc, afectând consumul intern, lanţurile de aprovizionare din industria românească, precum şi cererea externă.

 

Deşi restricţiile sanitare legate de pandemie au afectat semnificativ comerţul exterior românesc, Europa reprezintă zona economică ce realizează cele mai multe schimburi comerciale cu România (cu peste 87% din totalul comerţului). Franţa este în continuare un partener economic privilegiat al României, fiind al treilea client şi al şaselea furnizor al său. În 2020, comerţul bilateral dintre Franţa şi România s-a contractat cu 12,4%, ajungând la 7,5 miliarde euro. Cu toate acestea, balanţa comercială a redevenit excedentară, ajungând la plus 15,5 milioane euro, ca urmare a unei scăderi a importurilor mai mare decât reducerea exporturilor.

 

Concluziile conferinţei "Perspective economice ale României" au fost trase de Siegfried Mureşan, deputat în Parlamentul European, care a abordat tematica oportunităţilor pe care Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă le aduce României.

 

"În ceea ce priveşte PNRR (...), UE a încercat să ia măsuri care să ducă la aplanarea crizei pandemice. Am flexibilizat complet regulile la accesarea fondurilor europene, astfel încât banii să poată fi folosiţi într-o măsură cât mai mare pentru combaterea pandemiei. (...) Next Generation EU este şi un program de investiţii, dar şi un program de reforme. (...)Sunt şase domenii pe care le finanţăm, cu două condiţii : 37% din fondurile alocate trebuie să meargă în proiecte ce au o componentă verde, iar 20% în proiecte ce au o componentă digitală", a punctat Siegfried Mureşan.

 

Fondată în 1996, CCIFER este membră a reţelei de 126 de Camere de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceze în lume, numărând peste 37.000 de membri, în 96 de ţări.

 

CCIFER numără în prezent 550 de membri, a căror cifră de afaceri cumulată însumează 18 miliarde de euro şi care au creat peste 125.000 de locuri de muncă directe. Comunitatea franco-română este diversă, reunind, pe lângă investitorii francezi, şi companii cu capital românesc, antreprenori şi asociaţii, în toate sectoarele de activitate.