Depăşiri ale valorilor de PM10 în Bucureşti, la toate staţiile AerLive.ro, în 2021 şi în primele luni din 2022

 

În anul 2021, cele opt staţii de monitorizare din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA), montate în Capitală, au cumulat 348 de zile de nefuncţionare pentru poluarea cu acelaşi indicator.

 

În ceea ce priveşte poluare cu PM2,5, raportul de specialitate arată se înregistrează medii zilnice de până la 150 micrograme/mc la Şcoala George Călinescu, de şase ori mai mari decât valoare limită maximă pentru media anuală de (25 micrograme/mc). De asemenea, un număr foarte mare de depăşiri ale acestui indicator se consemnează la majoritatea staţiilor, iar în evidenţă ies Calea Giuleşti (Şcoala generală nr. 163) şi Şcoala George Călinescu, cu 69, respectiv 58 de depăşiri ale valorii limită PM2,5.

 

Potrivit sursei citate, în perioada octombrie - decembrie 2021, senzorii aerlive.ro au valorile concentraţiilor medii zilnice de PM2.5 de până la cinci ori mai mari faţă de valoarea limită. Astfel, numărul depăşirilor valorii-limită este unul foarte mare, pornind de la 5 în cazul staţiei Gura Caliţei, până la 64 de depăşiri la staţia amplasată în zona Şcolii George Călinescu.

 

Pentru anul 2022, în primele patru luni, majoritatea staţiilor aerlive.ro au înregistrat valori ridicate, majoritar peste limită. Numărul mediu de depăşiri ar fi de aproximativ 38, ceea ce indică faptul că poluarea cu PM2.5 este pe scară largă în Bucureşti.

 

În schimb, staţiile de monitorizare ale Agenţiei Naţionale de Protecţiei a Mediului (ANPM) au raportat pentru poluarea cu dioxid de azot (NO2) depăşiri ale limitei legale pentru anul 2021. Datele arată depăşiri ale valorii admise de 40 micrograme/mc la cele două staţii de trafic din Bucureşti: B3 - Mihai Bravu şi B6 - Universitate (44,81 micrograme/mc, respectiv 49,39 micrograme/mc).

 

"Avem de-a face, aşa cum datele ne indică de ani de zile, de valori foarte mari ale poluanţilor atmosferici, în special PM-urile şi oxizii de azot. Noutatea monitorizărilor o constituie acum datele privind poluarea din jurul şcolilor, pe care am reuşit s-o determinăm datorită a 27 de senzori de PM-uri. Înţelegem în sfârşit că cei mai vulnerabili dintre cetăţenii capitalei, adică copiii, respiră aer poluat la şcoală şi că măcar în privinţa asta trebuie să acţionăm. Este foarte grav şi dureros când înţelegem că inacţiunea noastră afectează mii de copii. Sau aşa ar trebui să fie", a declarat Oana Neneciu, director executiv al Ecopolis.

 

În concluziile raportului citat se menţionează că funcţionarea RNMCA este în continuare deficitară, staţia cu cel mai mare număr de zile de nefuncţionare/fără date fiind B6 - Universitate, cu 82 de zile. În acelaşi timp, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), prin ANPM, raportează că nu mai există depăşiri ale limitelor legale pentru poluarea cu PM10.

 

Conform Agenţiei Europene de Mediu, 29.000 de români mor anual prematur din cauza calităţii proaste a aerului, iar un studiu publicat de CEE Delft plasează Bucureştiul pe primul loc când vine vorba despre costurile sociale asociate poluării, respectiv 3.004 euro/cap de locuitor/an.

 

Potrivit platformei citate, particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid. Ele reprezintă un grup complex de poluanţi care variază în funcţie de dimensiune, formă, compoziţie şi origine. Particulele produse de traficul rutier includ emisiile de carbon provenite de la motoare, bucăţi mici de metal şi cauciuc din uzura şi frânarea motorului, precum şi praful de pe suprafeţele rutiere. Altele includ reziduuri din construcţii şi industrie, precum şi polen şi particule de sol.

 

Particulele mai mari sunt, în general, filtrate în nas şi gât şi nu provoacă probleme. Particulele mai mici de aproximativ 10 micrometri, denumite PM10, şi particule mai mici decât cele de 2,5 microni (PM2,5) se pot infiltra în căile respiratorii şi adânc în plămâni şi să provoace probleme de sănătate.

 

AerLive.ro este o platformă independentă de măsurare a calităţii aerului din Bucureşti şi judeţul Ilfov, iniţiată de Ecopolis, care însumează în momentul de faţă 40 de puncte de monitorizare. Senzorii utilizaţi în cadrul platformei sunt PurpleAir şi Nubo - furnizaţi de partenerul platformei, Claritech, iar monitorizarea şcolilor se face în parteneriat cu Asociaţia Română pentru Smart City şi CityAir.

 

Raportul de analiză a fost realizat în cadrul proiectului Reţeaua Civică AerLive, susţinut prin Platforma de mediu pentru Bucureşti, iniţiată de Fundaţia Comunitară Bucureşti şi finanţat de ING Bank.