Economia UE va evita recesiunea, dar continuă să existe dificultăţi (Comisia Europeană)

La aproape un an de la iniţierea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, economia UE a intrat în 2023 pe o bază mai bună decât se preconizase în toamnă, a anunţat luni Comisia Europeană.

Previziunile intermediare din iarnă îmbunătăţesc perspectivele de creştere pentru acest an la 0,8% pentru UE şi la 0,9% pentru zona euro. În prezent, se preconizează că ambele zone vor evita, la limită, recesiunea tehnică anticipată pentru începutul anului. De asemenea, previziunile diminuează uşor rata preconizată a inflaţiei, atât pentru 2023, cât şi pentru 2024.

După expansiunea robustă din prima jumătate a anului 2022, ritmul de creştere a scăzut în al treilea trimestru, însă uşor sub aşteptări. În al patrulea trimestru, în pofida şocurilor negative excepţionale, economia UE a evitat scăderea preconizată în previziunile din toamnă. Rata anuală de creştere pentru 2022 este estimată în prezent la 3,5% atât pentru UE, cât şi pentru zona euro.

Evoluţiile favorabile înregistrate de la previziunile din toamnă au îmbunătăţit perspectivele de creştere pentru acest an. Diversificarea continuă a surselor de aprovizionare şi o scădere bruscă a consumului au adus nivelurile stocurilor de gaze peste media sezonieră din ultimii ani, iar preţurile angro ale gazelor au scăzut cu mult sub nivelurile din perioada anterioară războiului. În plus, piaţa forţei de muncă din UE a continuat să înregistreze rezultate foarte bune, rata şomajului rămânând la cel mai redus nivel istoric (6,1%) până la sfârşitul anului 2022.

Încrederea se îmbunătăţeşte, iar sondajele din luna ianuarie sugerează că activitatea economică va evita, de asemenea, o contracţie în primul trimestru al anului 2023.

Cu toate acestea, există în continuare cu dificultăţi majore. Consumatorii şi întreprinderile continuă să se confrunte cu costuri ridicate ale energiei, iar inflaţia de bază (inflaţia totală, excluzând energia şi alimentele neprelucrate) a continuat să crească în luna ianuarie, erodând şi mai mult puterea de cumpărare a gospodăriilor. Pe măsură ce presiunile inflaţioniste persistă, se preconizează că înăsprirea politicii monetare va continua, afectând activitatea întreprinderilor şi investiţiile.

Potrivit previziunilor intermediare din iarnă, creşterea preconizată pentru 2023 este de 0,8% în UE şi de 0,9% în zona euro, cu 0,5 şi, respectiv, cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în previziunile din toamnă. Rata de creştere pentru 2024 rămâne neschimbată, situându-se la 1,6% pentru UE şi la 1,5% pentru zona euro. Până la sfârşitul perioadei analizate în previziuni, se preconizează că volumul producţiei va fi cu aproape 1% mai mare decât cel estimat în previziunile din toamnă.

După ce a atins nivelul maxim în 2022, inflaţia va scădea în perioada analizată în previziuni. Trei luni consecutive de moderare a inflaţiei totale sugerează că s-a trecut de perioada în care s-a înregistrat nivelul maxim, astfel cum s-a anticipat în previziunile din toamnă. După ce a atins un maxim istoric de 10,6% în luna octombrie, inflaţia a scăzut, estimarea-semnal din ianuarie fiind de 8,5% pentru zona euro. Scăderea a fost determinată în principal de diminuarea inflaţiei preţurilor la energie, în timp ce inflaţia de bază nu a atins încă nivelul maxim.

Previziunile privind inflaţia au fost revizuite uşor în sens descrescător faţă de toamnă, reflectând în principal evoluţiile de pe piaţa energiei. Se preconizează că în UE inflaţia totală va scădea de la 9,2% în 2022 la 6,4% în 2023 şi la 2,8% în 2024. În zona euro, se preconizează că aceasta va scădea de la 8,4% în 2022 la 5,6% în 2023 şi la 2,5% în 2024.

Riscurile care planează asupra perspectivelor sunt mai echilibrate, previzionează Comisia Europeană.

Deşi incertitudinea cu privire la previziuni rămâne ridicată, riscurile la adresa creşterii sunt, în linii mari, echilibrate. Cererea internă s-ar putea dovedi mai mare decât se preconizase dacă recentele scăderi ale preţurilor angro ale gazelor se vor repercuta mai puternic asupra preţurilor de consum şi dacă consumul se va dovedi mai rezilient. Cu toate acestea, nu poate fi exclusă o posibilă inversare a scăderilor preţurilor respective, în contextul unor tensiuni geopolitice continue. Cererea externă s-ar putea dovedi, de asemenea, mai robustă în urma redeschiderii Chinei, ceea ce ar putea totuşi alimenta inflaţia la nivel mondial.

Riscurile de inflaţie rămân legate în mare măsură de evoluţiile de pe pieţele energiei, reflectând unele dintre riscurile identificate la adresa creşterii economice. În special în 2024 predomină riscurile de creştere a inflaţiei, deoarece presiunile asupra preţurilor s-ar putea dovedi mai ample şi mai puternice decât se preconizase, în cazul în care creşterea salariilor ar urma să se stabilizeze la rate peste medie în decursul unei perioade îndelungate.