Fordaq: Biomasa reprezintă o oportunitate pentru sectorul forestier şi o şansă pentru sectorul energiei din România

Acesta menţionează că gospodăriile care au ales să treacă la încălzirea cu gaze provin, în mare majoritate, din rândul celor care se încălzeau cu lemne.

"Există şi o creştere lentă a gospodăriilor care se încălzesc cu pompe de căldură. Cifra, probabil, este undeva la 0,5% - 1% dintre gospodării, respectiv între 40.000 şi 80.000. Dacă transpunem cifra de 1,5 milioane de gospodării care au renunţat la încălzirea cu lemn în piaţa lemnului de foc, vă las pe dumneavoastră să socotiţi consumul de lemn de foc care a dispărut din piaţă şi care a condus la situaţia pe care o avem pe acest segment de piaţă: cerere slabă, mai mică decât oferta. Probabil, azi, au mai rămas trei milioane de gospodării care se încălzesc cu lemn de foc. Este încă foarte mult în balanţa consumului energetic al României", subliniază Cătălin Tobescu.

Potrivit specialistului, starea actuală şi problemele sectorului forestier arată o contractare, în perioada 2014 - 2025, cu o lungă perioadă de centrare a politicilor publice exclusiv pe combaterea tăierilor ilegale şi o înţelegere simplistă a "protecţiei pădurilor" ca extindere a ariilor protejate şi non-intervenţie.

"A urmat o lungă adaptare a consumului la resursa disponibilă, cu contracţia consumului. Rezultatul: o scădere uriaşă atât a resursei disponibile pentru industria lemnului, cu afectarea potenţialului de dezvoltare al acesteia, şi o marginalizare a resursei de biomasă - în special lemn - în mixul de resurse energetice de tranziţie către energii regenerabile, cu o scădere accentuată a gospodăriilor care se încălzesc cu lemn de foc şi, implicit, o scădere a consumului de lemn de foc. (...) Din păcate, setul de politici de combatere a tăierilor ilegale nu a fost dublat de un astfel de set de politici de susţinere a dezvoltării potenţialului sectorului (...) Anul 2023 a fost anul contracţiei dramatice a industriei lemnului confruntată cu preţurile prea mari ale resursei - o scădere de 25% a producţiei. Scăderea producţiei în industria lemnului a continuat şi în 2024-2025", explică şeful Fordaq.

În viziunea reprezentantului asociaţie de profil, pe segmentul resursei de biomasă pentru energie, potenţialul este uriaş pentru biomasa forestieră, "dar este nevoie de o inflexiune în politicile publice care să susţină aceste dezvoltări.

"Nu este doar o oportunitate pentru sectorul forestier, este o şansă pentru sectorul energiei din România, pentru că biomasa este regina energiilor regenerabile pentru sectorul de încălzire. Oportunităţile sunt: includerea biomasei în mixul de resursă pentru salvarea sistemelor centralizate de încălzire, susţinerea tranziţiei la sobe, centrale şi şeminee moderne pentru gospodăriile care se încălzesc cu lemne, susţinerea instalării centralelor pe peleţi, programe de susţinere a instalării de sisteme districtuale de încălzire pe biomasă pentru comunităţi locale şi oraşe mici", este de părere Tobescu.

Datele Fordaq arată că, în România, 1,2 milioane de gospodării sunt conectate la sisteme districtuale de încălzire, cu puncte termice care se pot converti către biomasă. În acelaşi timp, gospodăriile care se încălzesc cu lemne nu beneficiază de niciun sprijin din partea statului, în comparaţie cu cele conectate la sisteme centralizate (subvenţii medii de 50% din preţul gigacaloriei) şi cele care se încălzesc cu gaze.

În contrapartidă, un exemplu de bune practici pe segmentul energiei obţinute cu ajutorul biomasei, este Austria. Astfel, ţara a eliminat complet centralele pe cărbune, iar energia nucleară este controversată şi nu face parte din mixul de energie luat în considerare de către autorităţi, notează preşedintele Fordaq.

În acest context, în Austria, la ora actuală, energia din biomasă este principala sursă de energie regenerabilă, cu 50% din producţie, urmată de hidroenergie - cu 32%.

"Austria are peste 2.500 de centrale de încălzire de district, care asigură energie termică în tot atâtea localităţi. Practic, sunt puţine localităţi care să nu aibă o centrală de district pe biomasă. În strategia sa energetică, Austria prevede conectarea în fiecare an a 40.000 de gospodării noi la sisteme centralizate pe biomasă/centrale, pe peleţi/sobe moderne până în 2040, ponderea energiei din biomasă în sistemele de încălzire centralizată, inclusiv în marile oraşe, urmând să crească. Concomitent, biogazul rezultat prin diverse tehnologii din biomasa agricolă şi forestieră este considerat resursa care va asigura, până în 2040, tranziţia de la gazul fosil. Tehnologiile sunt mature şi disponibile. Dezvoltarea acestor tehnologii a făcut din Austria principalul furnizor de soluţii de energie din biomasă la nivel european", precizează Tobescu.

Analiza de specialitate relevă faptul că, în paralel cu dezvoltarea acestui segment al biomasei, au fost create 24.000 de locuri de muncă, de şapte ori mai multe decât dacă s-ar utiliza combustibili fosili.

În plus, sectorul energiei din biomasă din Austria generează o cifră de afaceri de 4,5 miliarde de euro, în timp ce utilizarea biomasei în generarea de energie a redus bilanţul de carbon cu 13 milioane tone de CO2. în 2024.

"Austria este una dintre puţinele ţări europene care se apropie de ţinta de 40% energii regenerabile în mixul energetic. România este la 24%, iar din acest 24%, o contribuţie de 60% o are uriaşul consum de lemn de foc al populaţiei, cu energia din biomasă rezultată şi contorizată ca energie regenerabilă. Fără valorificarea biomasei, nu vom reuşi să facem lucrările de îngrijire a pădurii. Beneficiile pe care le-ar putea avea România cu o strategie asemănătoare cu cea a Austriei vor fi cel puţin duble, având în vedere mărimea ţării. Este un potenţial de dezvoltare uriaş, dar, şi mai important, este singura şansă ca să valorificăm lemnul din lucrările de îngrijire ale pădurii şi să facem lucrările de protecţie fitosanitară. Altfel, vom rămâne cu Centura Verde a Bucureştiului în starea deplorabilă în care a adus-o "protecţia", cu pădurile neîngrijite, cu CET-urile pe cărbune, falimentate de taxele pe carbon, cu lemne cărate cu sacoşa la bloc în oraşele României", atrage atenţia reprezentantul Fordaq.

Totodată, Tobescu avertizează asupra faptului că, deşi România se bazează, în următorii 9-10 ani, pe aportul suplimentar de 8-9 miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagră, după acest interval "în care aportul acesta de gaz suplimentar se va termina, vom rămâne cu un deficit anual de 6-7 miliarde metri cubi şi cu un sector al energiei nemodernizat, cu taxe de carbon uriaşe".

"Ca ordin de mărime, numai CET-ul din Craiova, intrat recent în insolvenţă, trebuie să achiziţioneze certificate de carbon de aproximativ 60 de milioane de euro, anual, şi pentru că nu a avut bani să le achiziţioneze plăteşte o penalitate care dublează suma. În loc să investim aceşti bani în modernizare, îi aruncăm pe fereastră", a mai spus Cătălin Tobescu.