ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de joi proiectul de lege privind bugetul de stat pe anul viitor

08 Decembrie 2022   |   Agerpres

Produsul Intern Brut (PIB) în preţuri curente este estimat în creştere la 1.552 miliarde de lei, de la 1.396 miliarde de lei în acest an.

 
 
Guvernul urmează să aprobe în şedinţa de joi proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.
 
Proiectul de buget pentru anul viitor este configurat pe o creştere economică de 2,8%, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, se arată în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2023 publicat marţi de Ministerul Finanţelor.
 
Produsul Intern Brut (PIB) în preţuri curente este estimat în creştere la 1.552 miliarde de lei, de la 1.396 miliarde de lei în acest an.
 
Deficitul bugetar ESA în anul 2023 este calculat la 4,4% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2026 la 2,9% din PIB, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2024) în prevederile regulamentelor europene - 2,95% din PIB. Deficitul bugetar cash atinge în anul 2024 valoarea de 2,95% din PIB, cu care se încadrează în regulamentele europene, se arată în documentul citat.
 
Pe bugetul general consolidat, cheltuielile totale sunt prevăzute la 607,924 miliarde de lei în anul 2023. Cheltuielile bugetare reprezintă anul viitor 39,17% din PIB, cu tendinţă de scădere în anul 2026. Cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB, iar în anul 2026 acestea urmează să ajungă la circa 154,2 miliarde lei.
 
Veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 539,6 miliarde lei (34,77% din PIB), în creştere în valoare nominală pe orizontul de referinţă, ajungând în anul 2026 la 655,1 miliarde lei (32,78% din PIB). Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2023 le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale (30,1% din total venituri), urmate de TVA (21,1%), sume primite de la UE (13,2% din total venituri) şi accize (7,1%).
 
Câştigul salarial real este prevăzut să crească cu 1,7% anul viitor, după un declin de 2% în acest an.
 
În cadrul şedinţei de executiv va fi adoptat şi proiectul de lege privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023.
 
Guvernul va aproba şi un proiect de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
 
"Obiectivele prezentului proiect de lege sunt: crearea de reţele şi sisteme informatice sigure şi reziliente; elaborarea şi adoptarea unui cadru normativ şi instituţional consolidat; consolidarea unui parteneriat public-privat, pragmatic, pe linia securităţii cibernetice; asigurarea rezilienţei prin abordare proactivă şi descurajare; transformarea României într-un actor relevant în arhitectura internaţională de cooperare în domeniul securităţii cibernetice", se arată în expunerea de motive a proiectului.
 
Va fi aprobat şi un proiect de ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru acordarea sprijinului necesar populaţiei vulnerabile pentru compensarea preţului la energie, cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.
 
Un alt proiect de ordonanţă de urgenţă supus aprobării în Executiv vizează dezvoltarea sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021+ şi a aplicaţiilor informatice MySMIS2021 şi SMIS2021 pentru gestionarea fondurilor europene aferente perioadei de programare 2021-2027 şi pentru completarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice.
 
Guvernul va stabili printr-o hotărâre şi salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
 
"Prin prezentul act normativ se propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 3.000 lei lunar începând cu data de 1 ianuarie 2023, ceea ce reprezintă o creştere de 17,6% faţă de luna decembrie 2022", se spune în nota de fundamentare a proiectului.
 
Executivul va aproba şi un proiect de hotărâre prin care se propune stabilirea pentru anul 2023 a unui contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România.
 
Un alt proiect de hotărâre vizează alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
 
Măsura are în vedere stabilirea unor măsuri de eficientizare a activităţii de transport rutier din zona vămilor cu Ucraina şi Republica Moldova.
 
În şedinţa de guvern vor fi aprobate, prin două proiecte de hotărâre, Programul statistic naţional multianual 2022-2024 şi Strategia de Dezvoltare a Sistemului Statistic Naţional 2022-2027.
 
Printr-un memorandum, Executivul va aproba negocierea contractelor de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, în valoare de 87 milioane euro şi, respectiv, 123,6 milioane euro, pentru susţinerea proiectelor privind Răspunsul sectorului public din România la Covid-19 şi, respectiv, Răspunsul sectorului public din România la Covid-19 II şi a semnării acestora. 
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 7711 / 19753
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Filip & Company a asistat ING Bank și Raiffeisen Bank în acordarea unei finanțări de 70 milioane euro către grupul La Fântâna. Echipa a fost coordonată de Alexandra Manciulea (partener) și Rebecca Marina (counsel) | Tranzacția a fost complexă, multijurisdicțională și finalizată într-un termen scurt
Clifford Chance Badea a asistat UniCredit la finalizarea fuziunii cu Alpha Bank, care creează al treilea grup bancar după active pe piața locală | Daniel Badea (Managing Partner): „Expertiza vastă pe care o are Clifford Chance la nivel global, dublată de experiența echipei locale, stau la baza unui palmares reprezentativ de tranzacții cu impact în industria financiar-bancară din România”
Ce case de avocatură se bat pentru titlul de Law Firm of the Year în România la gala Benchmark Litigation Europe Awards 2025 | Sorina Olaru, Octavian Popescu, Dan Cristea și Cosmin Vasile, printre avocații aflați pe lista scurtă pentru titlul de titlul de Litigator of the Year. Emil Bivolaru (partener NNDKP), nominalizat și la categoria Central & Eastern Europe Litigator of the Year
Finanțele caută avocați pentru litigii arbitrale investiționale internaționale judecate potrivit regulilor de arbitraj UNCITRAL și ICSID | Acorduri-cadru de reprezentare juridică a României semnate, pentru 4 ani, cu cel mult 4 firme pentru fiecare lot
LegiTeam: Lawyer - Dispute Resolution and Employment | GNP Guia Naghi and Partners
ITR EMEA Tax Awards 2025 | Băncilă Diaconu și Asociații, Popescu & Asociații, CMS și Schoenherr concurează pentru titlul ”Firma anului în România în domeniul taxelor”. Popescu & Asociații are două nominalizări în jurisdicția locală și este, alături de NNDKP, pe lista scurtă pentru distincția ”Firma anului în dispute fiscale”. TZA, printre finaliste în competitia pentru ”Transfer Pricing Firm of the Year”
CMS | Join Our Team: Tax Consultant - Tax Department
Bondoc & Asociații acordă asistență pentru 5 proiecte eoliene și solare în cadrul celei de-a doua licitații CfD din România | Echipa a fost coordonată de Cosmin Stăvaru (Partener), susținut de Raluca Catargiu (Senior Associate)
Bulboacă & Asociatii caută un Avocat Colaborator pentru Echipa de Tranzacții de Elită (Corporate ̸ M&A)
CMS asistă Rezolv Energy în obținerea finanțării suplimentare de 331 milioane euro pentru parcul eolian VIFOR din România. Echipa, coordonată de Ana Radnev (Head of Banking and Finance) și Varinia Radu (Head of Energy and Projects) | Prin adoptarea în premieră a schemei de sprijin Contracte pentru Diferență, proiectul stabilește un precedent pentru viitoarele dezvoltări în domeniul energiei verzi din România
Bulboacă & Asociatii caută avocați apecializați în Drept Bancar & Finanțări | Practica Noastră de Referinţă
WTR Global Leaders 2025 | Ana-Maria Baciu (Baciu Partners), Sorina Olaru și Florina Firaru (NNDKP), Ciprian Dragomir (TZA) și Alina Tugearu (ZRVP), printre cei 17 români care au intrat în liga celor mai apreciați specialiști în domeniul mărcilor, la nivel global. Cine sunt aceștia, prin ce s-au remarcat și cum îi văd clienții
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...