Importatorii şi producătorii de automobile din România avertizează asupra “haosului decizional” al autorităţilor, în privinţa programului “Rabla”

Potrivit sursei citate, fără Programul "Rabla", statul îşi sabotează propria economie şi creează confuzie şi frustrare în rândul beneficiarilor.

"Suspendarea Rabla Auto 2025 vine după o întârziere record în lansarea programului - de peste 5 luni - şi o etapizare haotică a sesiunilor, care a creat confuzie, frustrare şi incertitudine în rândul beneficiarilor. Anunţul suspendării, făcut cu mai puţin de 24 de ore înainte de demararea etapei destinate persoanelor fizice, compromite încrederea în continuitatea şi predictibilitatea politicilor publice din România. Analiza APIA asupra impactului unei posibile anulări a programului, bazată pe datele de piaţă, pe evoluţia Rabla din ultimii ani şi pe creşterea valorii ecotichetelor anunţate pentru 2025, arată că programul Rabla Auto reprezintă atât un instrument crucial în procesul de reducere a poluării şi de creştere a siguranţei în trafic, prin casarea a peste 1.010.000 de vehicule vechi în cei 20 de ani de funcţionare, cât şi un vector de dezvoltare economică", se menţionează în comunicat.

Calculele APIA relevă faptul că, în 2024, statul român a investit 288 de milioane de lei în "Rabla Plus", dintr-un buget total de un miliard de lei, care nu a fost epuizat, dar a încasat peste 664 de milioane de lei doar din TVA aferent celor 10.707 de autoturisme electrice finanţate, respectiv 1.493 de autoturisme plug-in hibrid. Astfel, a rezultat un câştig net de 375 de milioane de lei, fără includerea altor venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă.

În paralel, prin "Rabla Clasic", statul a oferit 300 de milioane de lei sub formă de subvenţii pentru 17.534 de autoturisme şi a încasat, în schimb, aproximativ 355 de milioane de lei din TVA, cu un câştig net de peste 55 de milioane de lei.

Pe ansamblu, doar din TVA generată de cele două programe, fără a include alte venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă, statul a încasat peste un miliard de lei.

"În 2025, această sursă de venit este serios pusă în pericol, în contextul în care Programul Rabla Auto se află într-un blocaj prelungit: există doar declaraţii televizate ale Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, fără nicio acţiune legislativă concretă şi fără un calendar oficial de relansare. Lipsa de claritate şi predictibilitate riscă să anuleze complet beneficiile financiare şi de mediu ale programului", atenţionează APIA.

În acelaşi context, datele oficiale evidenţiază faptul că, în primele şase luni ale anului în curs, înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 21,8% faţă de perioada similară a anului trecut. Segmentul maşinilor electrice 100% a raportat un recul de 44,3% şi plasează România pe penultimul loc la capitolul electromobilitate, conform raportului realizat de ACEA - Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile.

"În paralel cu scăderile dramatice în vânzarea maşinilor noi, piaţa second-hand înfloreşte: cu un salt de +19,5% în primele şase luni ale anului faţă de 2024, înmatriculările de vehicule rulate ajung la 193.549 de unităţi, faţă de 161.955 în aceeaşi perioadă din 2024. Dintre acestea, un procent semnificativ, de peste 65% reprezintă maşini mai vechi de 10 ani - vehicule complet depăşite tehnologic, care nu respectă nici măcar standardele minime ADAS, acum obligatorii la nivel european şi care pun în pericol atât viaţa pasagerilor, cât şi a celorlalţi participanţi la trafic", susţin reprezentanţii producătorilor şi importatorilor de automobile.

Pe fondul acestor dezechilibre, APIA avertizează că România se îndepărtează periculos de obiectivele asumate prin PNRR, Green Deal, pachetul "Fit for 55" şi de strategia UE pentru "Vision Zero" (obiectivul de zero decese şi răni grave pe drumurile europene până în 2050).

"De asemenea, conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România s-a angajat să implementeze, începând cu 1 ianuarie 2026, un nou sistem de impozitare a autovehiculelor bazat pe principiul "poluatorul plăteşte", în linie cu practicile din celelalte state membre ale Uniunii Europene şi cu directivele europene privind tranziţia verde. Acest mecanism este esenţial pentru ca programe precum Rabla Clasic şi Rabla Plus să funcţioneze eficient şi coerent. Subvenţionarea maşinilor noi, cu mai puţine emisii, trebuie dublată de o descurajare fiscală clară a celor vechi şi poluante, pentru a asigura echilibrul dintre stimulente şi responsabilitate. În sprijinul acestui obiectiv, APIA a elaborat o propunere concretă de reformă fiscală auto, care ţine cont atât de cerinţele de mediu, cât şi de realităţile sociale din România. Propunerea se bazează pe principiul "poluatorul plăteşte", fiind structurată în funcţie de cilindreea motorului, vechimea autovehiculului şi nivelul emisiilor de CO2‚ dar include şi o componentă socială, adaptată la nivelul de venit al contribuabilului. Astfel, sistemul ar fi nu doar ecologic şi eficient, ci şi echitabil", se arată în comunicatul citat.

Din estimările APIA reiese că implementarea acestui mecanism ar putea aduce aproximativ 17 miliarde de lei suplimentar la bugetul de stat, o sursă sustenabilă de finanţare pentru investiţii publice, infrastructură şi tranziţia către mobilitate curată.

"În mod regretabil, actualul Executiv menţine o abordare caracterizată prin promisiuni fără concretizare în ceea ce priveşte sectorul auto şi mobilitatea sustenabilă. Deşi, oficial, s-a afirmat că în luna iulie se va lua o decizie privind "Pachetul 2" care ar fi trebuit să conţină şi concluzia privind viitorul Programului Rabla Auto 2025, realitatea arată că aceste anunţuri au rămas doar la nivelul declaraţiilor media, fără a fi urmate de documente oficiale şi de acţiuni concrete. Mai mult, informaţiile comunicate public în presă şi în social media, inclusiv de către doamna Ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, sunt mesaje neoficiale, incomplete, vizând doar anumite laturi ale sesiunii pentru persoanele fizice, în timp ce nu există nicio clarificare privind sesiunile destinate persoanelor juridice şi UAT-urilor, două etape deja demarate de AFM, unde se depuseseră dosare şi procedurile erau în derulare. Fiecare categorie de beneficiari are un rol esenţial în eficienţa programului, iar reluarea trunchiată a Rabla Auto 2025, într-o formulă diferită de prevederile Ghidului de finanţare asumat, va genera efecte negative majore, amplificate de timpul extrem de scurt rămas până la finalul anului 2025 pentru eventuala reluare a programului", a declarat preşedintele APIA, Dan Vardie.

APIA este o organizaţie non-profit, o entitate reprezentativă în industria auto din România, înfiinţată în anul 1994, membră a Organizaţiei Mondiale a Constructorilor de Automobile - OICA, din 1996.