INS: Masa lemnoasă recoltată în 2020 a crescut cu 748.000 mc

 

Pe specii forestiere, răşinoasele reprezintă 42% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 31,1%, stejarul 9,6%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 10,7% şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc) 6,6%.

 

Lemnul recoltat în anul 2020 a fost destinat în proporţie de 95,9% persoanelor juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră şi în proporţie de 4,1% persoanelor fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate.

 

"Conform Legii nr. 46/2008 - Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; prin excepţie persoanele fizice pot exploata, fără atestare, un volum de maxim 20 mc/an din pădurile pe care le au în proprietate", subliniază INS.

 

În anul 2020, s-au recoltat 12,589 milioane mc de lemn din pădurile proprietate publică, reprezentând 64,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate privată (32,3%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (3,6%).

 

Comparativ cu 2019, anul trecut volumul de lemn recoltat din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier a scăzut cu 3%, din păduri proprietate publică a statului a scăzut cu 2,3%, iar din pădurile proprietate privată a crescut cu 13,7% şi din păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale cu 7,6% .

 

Produsele lemnoase principale au reprezentat 71,8% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, produsele lemnoase secundare 20,3% şi produsele lemnoase de

igienă 7,9%.

 

În 2020, comparativ cu anul anterior, volumul de masă lemnoasă recoltată din produse de igienă a scăzut cu 3,5%, iar din produse principale a crescut cu 5,5% şi din produse secundare s-a majorat cu 1,7%.

 

La nivelul regiunilor de dezvoltare, 25,8% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 25,7% din regiunea Centru, 12,5% din regiunea Nord-Vest, 11,9% din regiunea Vest, 10,6% din regiunea Sud-Muntenia, 6,8% din regiunea Sud-Vest Oltenia, 6,4% din regiunea Sud-Est şi 0,3% din regiunea Bucureşti-Ilfov.

 

Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezintă astfel: răşinoasele au reprezentat majoritatea masei lemnoase recoltate în regiunea de dezvoltare Centru (59,4%), în Bucureşti-Ilfov stejarul (43,6%), diverse specii tari (31,8%) şi diverse specii moi (24,7%) şi fagul în Vest (47,2%).

 

La nivel de judeţe, anul trecut cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în judeţul Suceava (11%), urmat de Harghita (10,6%), Neamţ (6,4%) şi Bacău (5,1%), iar cele mai mici cantităţi s-au recoltat în judeţele Giurgiu (aproximativ 0,5%), Olt, Ialomiţa şi Brăila (aproximativ 0,4%), Teleorman, Ilfov, Constanţa şi Galaţi (0,3%).

 

În anul 2020, s-au efectuat tăieri de conservare pe 60,5% din suprafaţa totală parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în codru pe 37,1%, tăieri de regenerare în crâng pe 1,9% şi tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe 0,5%.

 

Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tăieri rase (4% din suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare în codru), urmând ca suprafeţele respective să fie reîmpădurite sau utilizate în alte scopuri silvice.