Modelul Kurzarbeit, discutat cu patronatele şi sindicatele; pe partea guvernamentală există nişte temeri că nu s-ar putea implementa

Modelul Kurzarbeit (muncă flexibilă) a fost discutat cu patronatele şi sindicatele, dar a fost prezentat şi premierului şi ministrului Muncii, însă, pe partea guvernamentală, există nişte temeri că nu s-ar putea implementa, a afirmat, joi, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK România), Dragoş Anastasiu.

"Aş vrea să vă spun că ne aflăm în faţa unei premiere naţionale. De ce vă spun asta? Nu pentru că noi, la AHK, discutăm de aproape trei luni despre Kurzarbeit şi necesitatea implementării acestui model ca model peren, nu neapărat acum, în acest eveniment. Coaliţia pentru Dezvoltarea României a preluat ideea şi suntem cu toţii de acord că acest model ar trebui să fie implementat. Deci, CDR susţine 100% acest proiect. Cu patronatele am discutat, principalele patronate, şi suntem de acord pe principiu. Mai discutăm pe nişte amănunte, dar sunt nesemnificative. Mai mult decât atât, am discutat cu sindicatele şi pare că la nivelul societăţii româneşti de business, sindicate, patronate lucrurile sunt aliniate. Modelul a fost prezentat inclusiv primului ministru, ministrei Muncii şi aşa mai departe. Deocamdată nu avem o decizie pe partea cealaltă. Nu am văzut neapărat un apetit foarte mare şi am înţeles nişte temeri că acest model poate nu s-ar putea implementa în România. Noi nu suntem de această părere. Pe scurt, este o premieră naţională. Cam toată lumea s-a aliniat la acest model", a spus Dragoş Anastasiu, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a explicat că modelul Kurzarbeit nu se aplică oricând, ci trebuie să existe un eveniment, cum este cel tip pandemie. Modelul este temporar, fiind aplicat pentru o anumită perioadă de timp.

"Este o combinaţie între contractul de muncă pe care fiecare angajat îl are şi şomaj tehnic, cum ar veni, cum a fost la noi acest şomaj tehnic. Adică, dacă nu mai sunt comenzi şi scad veniturile companiei, să zicem cu 30%, cu 40%, cu 50%, cu 80%, se anunţă acest Kurzarbeit în acest procentaj. Deci, eu mă duc la AJOFM, la Ministerul Muncii, şi spun: 'Eu am 40 de angajaţi pe care îi introduc în Kurzarbeit cu acest procentaj'. Mi-a scăzut activitatea cu 70%. Pe activitatea pe care o am, de 30% să zicem, eu ca angajator plătesc salariu normal, 30% din salariul normal, cu taxe şi aşa mai departe. Partea cealaltă, 70%, este acoperită parţial de stat, ca la şomajul tehnic. Noi am propus 75%. Am păstrat acelaşi procentaj. Deci, presupunând că cineva are 1.000 de euro net şi angajatorul mai poate să-i dea 30% din munca iniţială, primeşte 300 de euro de la angajator. Din ceilalţi 700 de euro primeşte 75% de la statul român, el stând acasă 70% din timp, dar nu tot timpul", a explicat Anastasiu.

Preşedintele AHK România a menţionat că este important de înţeles faptul că acest instrument este flexibil, fiind aplicat zi de zi şi angajat cu angajat.

Dragoş Anastasiu a afirmat că mai rămâne de discutat cu Guvernul şi cu Parlamentul, pentru ca măsura să fie implementată.