Monitorul Social: România ocupă ultimele poziţii din UE în ceea ce priveşte cheltuielile cu protecţia socială

Cheltuielile publice pentru protecţia socială reflectă funcţia principală a guvernului în redistribuirea unor venituri şi plăţi obligatorii către populaţia vulnerabilă. Acestea cuprind nouă tipuri de cheltuieli, printre care: pensiile, indemnizaţiile în caz de boală şi invaliditate, indemnizaţiile de şomaj, alocaţiile pentru copii, indemnizaţiile pentru familii, locuinţele sociale, ajutoarele sociale etc.

În Uniunea Europeană, cheltuielile pentru protecţie socială s-au menţinut la un nivel relativ ridicat în 2023 datorită măsurilor guvernamentale menite să atenueze impactul creşterii preţurilor la energie. "Pentru România, raportul din PIB pentru protecţie socială este de aşteptat să continue să scadă în anul 2025, ca urmare a încetării compensaţiilor la plata energiei către populaţie, dar şi în urma măsurilor de reducere a deficitului bugetar",se precizează în analiză.

Din totalul cheltuielilor publice cu protecţia socială, se evidenţiază două categorii la care România nu stă bine: ajutorul de şomaj şi locuirea socială.

România alocă doar 0,2% din totalul cheltuielilor cu protecţia socială pentru asigurarea indemnizaţiei de şomaj, ceea ce ne clasează pe ultima poziţie din UE, alături de Polonia (0,82%) şi de Malta (0,87%). Cele mai mari alocări bugetare cu plăţile şomajului sunt înregistrate în Spania (6,22%), Franţa (5,64%), Lituania (5,24%) şi Finlanda (5%).

Beneficiile sociale pentru asigurarea locuirii plasează ţara noastră pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană, cu o alocare bugetară de doar 0,04% din totalul cheltuielilor cu protecţia socială, alături de Bulgaria (0%) şi Croaţia (0,01%). Procentual, aproape de România se află Polonia (0,12%), Slovenia (0,15%) şi Slovacia (0,18%).