Numărul companiilor cu active de peste un milion de euro care au intrat în insolvenţă s-a dublat (analiză)

Numărul companiilor de impact, cu active de peste un milion de euro, care au intrat în insolvenţă a fost dublu în primul semestru al anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cauzele fiind vânzările în scădere şi datoriile în creştere, arată datele companiei de insolvenţă CITR transmise luni.

Astfel, peste 3.600 de companii au intrat în insolvenţă în primul semestru al anului 2024, în creştere faţă de cele 3.401 raportate în primele şase luni din 2023, iar 72 sunt companii de impact, comparativ cu 33 în aceeaşi perioadă a anului trecut.

71 de cereri de deschidere a procedurii de concordat preventiv au fost înregistrate în primul semestru, dintre care 33 sunt în derulare, iar 19 provin de la companii de impact, cu cinci mai multe decât în întregul an 2023.

"E important să înţelegem că aceste companii de impact au o contribuţie majoră în economia noastră şi, pentru a le putea ajuta, trebuie să înţelegem cauzele pentru care au ajuns în dificultate şi să ne asigurăm că, atât mecanismele, cât şi mentalitatea cu care le abordăm sunt cele potrivite. Echipa CITR a identificat cinci factori principali care au contribuit la declinul companiilor de impact, începând cu problemele de lichiditate şi creşterea costurilor operaţionale care au dus la creşterea datoriilor, scăderea cererii şi a vânzărilor precum şi decizii de management neprofitabile", a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, citat în comunicat.

Companiile de impact din diverse sectoare ale economiei româneşti s-au confruntat cu probleme de lichiditate, cu creşterea costurilor operaţionale, cu datorii acumulate, cu scăderea vânzărilor şi a cererii, dar şi cu decizii de management inadecvate şi lipsa unui plan de afaceri robust.

CITR a realizat o analiză sectorială a tuturor companiilor care au intrat în insolvenţă în primul semestru al acestui an.

26% din totalul insolvenţelor a fost reprezentat de sectorul comerţului, afectat de schimbările din comportamentul consumatorilor, influenţate de inflaţie şi creşterea costurilor de trai. Reducerea puterii de cumpărare a determinat o scădere a vânzărilor şi, implicit, a veniturilor, forţând multe afaceri să declare insolvenţa.

Totodată, 20% din totalul insolvenţelor a fost reprezentat de sectorul construcţiilor, confruntat cu majorări semnificative ale preţurilor materialelor şi cu dificultăţi în accesarea finanţării. Incertitudinile economice şi întârzierile în proiectele de infrastructură au contribuit, de asemenea, la instabilitatea acestui domeniu.

De asemenea, 12% din totalul insolvenţelor a fost reprezentat de companiile din industria prelucrătoare, afectată de problemele din lanţurile de aprovizionare şi de creşterea costurilor de producţie. Schimbările tehnologice rapide şi nevoia de adaptare au pus presiune suplimentară asupra companiilor din acest sector.

În plus, 10% din totalul insolvenţelor a fost reprezentat de sectorul transportului şi depozitării, ce a resimţit efectele creşterii preţurilor la combustibili şi ale situaţiei logistice globale. Scăderea volumului de transport şi creşterea costurilor operaţionale au contribuit la creşterea numărului de insolvenţe.

De notat că 7% din totalul insolvenţelor a fost reprezentat de industria ospitalităţii, care continuă să fie afectată de incertitudinile economice şi de schimbările în comportamentul consumatorilor post-pandemie. Creşterea costurilor de operare şi lipsa personalului calificat au fost factori determinanţi în avansul numărului de insolvenţe în acest sector, se precizează în analiza menţionată.

Regiunile care au înregistrat cel mai mare număr de insolvenţe sunt Bucureşti, cu aproximativ 574 de companii, Bihor, cu aproximativ 257 de companii, şi Cluj, cu aproximativ 215 companii.

"Evoluţia macroeconomică va fi una bună în următoarele 6-12 luni, ne aşteptăm la o creştere economică rezonabilă, la o rată a inflaţiei în reducere continuă spre intervalul ţintit de BNR, la raţe ale dobânzilor în scădere şi la stabilitatea cursului pe fondul continuării influxului de fonduri europene şi investiţii străine. Astfel, nu aşteptam evenimente de ordin sistemic, de tipul unor recesiuni ori crize, nici la nivel general şi nici la nivelul celor mai multe sectoare economice", a apreciat Paul-Dieter Cîrlănaru.

În aceste condiţii, concordatul preventiv, pare a fi o soluţie tot mai populară pentru companiile în dificultate. În primul semestru al anului au fost înregistrate 71 de cereri de deschideri a procedurii de concordat preventiv, dintre care 33 sunt în derulare. 19 dintre acestea sunt companii de impact, cu cinci mai multe decât în întregul an 2023.

Cifra de afaceri cumulată a companiilor care au apelat la concordatul preventiv este de 408,7 milioane de euro, iar activele imobilizate ale acestora ating 118,8 milioane de euro. În plus, numărul total al angajaţilor este de 4.481.

Primele cinci judeţe din ţară ca număr de proceduri de concordat preventiv sunt: Bucureşti şi Dolj cu 8 proceduri, Cluj şi Mureş cu 5 proceduri şi Ilfov cu 3 proceduri.