Program de guvernare | Două cote de TVA, creşterea accizelor şi a impozitului pe dividende; ANAF, plasat în afara algoritmului politic

Alte măsuri propuse se referă la criminalizarea evaziunii fiscale şi un parteneriat cu cetăţenii pentru combaterea acesteia.

Programul prevede taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri şi a tranzacţiilor bancare asociate acestora (descentralizarea autorizării şi taxării către autorităţile locale), taxarea câştigurilor din criptomonede şi a celor de la bursă, taxarea închirierii proprietăţilor pe termen scurt, taxarea veniturilor de pe platformele social media, eliminarea facilităţilor de TVA la tranzacţiile imobiliare, fiscalizarea obligatorie a tuturor activităţilor care beneficiază de programe de sprijin guvernamental şi analiza excepţiilor fiscale şi corectarea acestora. În document se menţionează şi o taxare a profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată şi reducerea deductibilităţii pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului (de exemplu cheltuieli de consultanţă a companiilor mamă pentru sucursale etc).

De asemenea, se are în vedere modificarea legii insolvenţei (înăsprirea regimului şi evitarea insolvenţelor în cascadă).

Programul de guvernare are în vedere şi analiza şi prioritizarea proiectelor de investiţii din bugetul naţional şi reevaluarea şi prioritizarea programelor de investiţii. Pentru sustenabilitatea proiectelor vor fi introduşi indicatori precum număr de locuitori, spor natural, număr de autorizaţii de construcţie şi se vor revizui standardele de cost.

Vor fi analizate schemele de sprijin din fonduri guvernamentale şi se vor restrângere, cu excepţia celor care cresc exporturile, scad importurile şi creează valoare adăugată (procesarea produselor agricole etc) şi vor fi evaluate şi eşalonate proiectele din programul Anghel Saligny.

Reforma administraţiei locale vine, pentru 2025, cu măsuri precum: politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populaţia, conforme cu ultimul recensământ; grile de salarizare naţionale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii; scheme de personal maximale; stimularea performanţei (ex. alocări funcţie de grad de încasare impozite, responsabilizarea autorizaţii pentru a construi şi stabili corect impozitele); coordonare şi colaborare eficientă între Poliţia Locală şi Poliţia Naţională; creşterea capacităţii de încasare a impozitelor; transferarea reţelelor de utilităţi publice neautorizate către operatorii regionali autorizaţi.

Pe de altă parte, ar urma să fie modificată şi legislaţia generală care să susţină reformele. Astfel, se vor revizui statutul funcţionarilor publici şi al celor parlamentari şi Codul muncii, va fi dezvoltat un sistem de evaluare a funcţionarilor, mai simplu şi direct legat de indicatorii de performanţă ai managementului, respectiv cu impact direct în relaţia de muncă cu instituţia, va fi dezvoltat un sistem mai simplu şi mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de performanţă pentru conducerile instituţiilor şi va fi revizuită Legea dialogului social. Totodată, se vor revizui contractele colective de muncă "care prevăd drepturi exagerate".

În privinţa restructurării companiilor de stat, programul propune reducerea Consiliilor de Administraţie, comitetelor şi Consiliilor de supraveghere, profesionişti în Consilii de supraveghere sau administraţie, reduceri de personal acolo unde se justifică această măsură, limitarea indemnizaţiilor şi a salarizării în raport cu responsabilităţile/indicatorii de performanţă. În context, programul prevede demiteri pentru neîndeplinirea indicatorilor de performanţă. În plus, se are în vedere închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu creşte cu inflaţia, capital propriu negativ etc) şi listarea la bursă a mai multor companii de stat.

În cazul autorităţilor autofinanţate, documentul prevede reformarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Autorităţii de Supraveghere Financiară etc, modificarea legilor de funcţionare şi limitarea salarizării, reducerea personalului suport. Economiile acestora vor fi colectate la buget sau lăsate în piaţă.

Pe partea de reformă a administraţiei publice centrale, măsurile vizează simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare (ex. crearea unui departament digital, în subordinea prim-ministrului, care să coordoneze toate eforturile, să decidă şi să aplice măsuri de standardizare pentru baze de date şi soluţii digitale, dedicate administraţiei centrale), calculul corect al personalului şi reducerea acestuia acolo unde se impune, reducerea sporurilor şi stimulentelor exagerate, salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor, eficienţă în educaţie - normă didactică mărită şi redimensionarea burselor concomitent cu creşterea performanţei.

Programul de guvernare mai propune reducerea perioadei de şomaj, reglementarea acordării concediilor medicale şi sancţiuni pentru medicii care acordă concedii medicale fictive, stoparea creşterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap, acordarea de ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă, eliminarea excepţiilor în vederea pensionării anticipate.

Documentul vine cu propuneri şi în privinţa pensiilor speciale, şi anume creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor la 65 de ani, legi de salarizare noi care să prevină procesele şi calculul incorect al salariilor, sentinţe unitare şi criterii de performanţă în justiţie, limitarea câştigurilor din pensiile necontributive şi reclasificarea personalului din instituţii în vederea calculului vârstei de pensionare.