Raportul Comisiei Economice privind ROBOR | BNR: Este compromis. Solicitarea de sancţionare, cel puţin ciudată. Reacția Consiliului Concurenţei

Raportul Comisiei Economice a Senatului este compromis, pentru că a ignorat poziţiile Consiliului de Administraţie al BNR, care a fost prezent în comisie, iar în aceste condiţii solicitarea care îi priveşte pe oficialii băncii este cel puţin ciudată, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

„Raportul vizează o investigaţie a Consiliului Concurenţei, în legătură cu un caz punctual. Extrapolararea spre ROBOR nu are niciun argument serios. Mi se pare cel puţin ciudat că poziţiile Consiliuliui de Administraţie al BNR, care a fost prezent în comisie, nu au fost luate în considerare, în schimb nişte opinii ale dlui Isar sunt considerate adevăruri absolute. Dacă acesta e raportul, el e compromis total şi în consecinţă, prin ignorarea poziţiei BNR, este cel puţin ciudată solicitarea legată de domnii Cinteză şi Şerban”, a declarat pentru MEDIAFAX Dan Suciu.

Şeful Comisie economice a Senatului Daniel Zamfir a anunţat că raportul forului legislativ arată că ROBOR a fost manipulat, iar Comisia va propune demiterea preşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, precum şi sancţionarea lui Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere al BNR şi a lui Şerban Matei, director al Direcţiei de relaţii internaţionale a BNR.

„ROBOR a fost manipulat, calcularea lui pe baza unor cotaţii s-a dovedit a nu fi una transparentă, ci una aranjată. Comisia economică a propus încă de pe 20 martie (de la prezentarea raportului parţial) fie să se decupleze ROBOR de la calculul dobânzilor creditelor în lei, fie să se schimbe modalitatea de calcul a acestui indice”, a declarat preşedintele Comisei Economice, senatorul ALDE Daniel Zamfir, marţi, la Parlament.

În urma anchetei, forul legislativ propune demiterea preşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chirţoiu şi modificarea Legii privins statutul senatorilor şi al deputaţilor, prin introducerea unei sancţionări drastice a parlamentarilor care nu s-au prezentat în faţa anchetei când au fost invitaţi.

„Având în vedere concluziile formulate, Comisia a înaintat deja raportul anchetei Biroului permanent în vederea transmiterii către preşedintele României a propunerii de demitere a lui Bogdan Chiriţoiu din funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei. (...) A treia propunere a Comisiei, conform articolului 9 (3) din Legea privind statutul deputaţilor şi al senatprilor, Comsiiile de anchetă parlamentară pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe al administraţiilor publice, acestea fiind obligate să se prezinte în faţa comisiei de anchetă. Dat fiind refuzul sistematic al domnului Florin Cîţu de a participa în calitate de fost trezoriei al ING la audierile din cadrul comisiei parlamentare privind investigaţia legat de Consiliul Concurenţei, Comisia economică a decis să propună modificarea legii în sensul sancţionării persoanelor citate care refuză audierea”, a adăugat Zamfir.

O altă propunere transmisă Biroului permanent al Senatului este sancţionarea Directorului de Supraveghere al BNR, Nicolae Cinteză. „Dat fiind refuzul repetat al domnului Nicolae Cinteză, director al Direcţiei de Supraveghere al Băncii Naţionale şi Şerban Matei, director al Direcţiei de relaţii internaţionale a BNR, Comisia economică a propus Biroului Permanent al Senatului să transmită o solicitare guvernatorului Băncii Naţionale privind sancţionarea corespunzătoare a celor doi angajaţi. Astea sunt propunerile Comisiei economice, care au fost înaintate Biroului permanent al senatului: să înainteze preşedintelui României demiterea preşedintelui Consiliului Concurenţei pentru abateri grave de la lege, modificarea legii statutului senatorilor şi deputaţilor pentru a sancţiona drastic pe senatorii şi deputaţii care nu se prezintă la Comisia de anchetă şi, bineînţeles sancţionarea domnului Cinteză”, a susţinut Daniel Zamfir.

Consiliul Concurenţei: Raportul Comisiei Economice conţine inexactităţi şi informaţii scoase din context

Raportul Comisiei Economice privind ROBOR conţine numeroase inexactităţi, iar multe informaţii sunt scoase din context sau prezentate eronat, concluziile Raportului fiind stabilite de senatorul Zamfir chiar înainte de a demara ancheta, arată un comunicat al Consiliului Concurenţei.

Şeful Comisie economice a Senatului Daniel Zamfir a anunţat marţi că raportul forului legislativ arată că ROBOR a fost manipulat, iar Comisia va propune demiterea preşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. „ROBOR a fost manipulat, calcularea lui pe baza unor cotaţii s-a dovedit a nu fi una transparentă, ci una aranjată. Comisia economică a propus încă de pe 20 martie (de la prezentarea raportului parţial) fie să se decupleze ROBOR de la calculul dobânzilor creditelor în lei, fie să se schimbe modalitatea de calcul a acestui indice. Preşedintele Consiliului Concurenţei a acţionat împotrivia legii, cu rea credinţă şi a determinat inchiderea acestei investigaţii nesancţionând băncile deşi avea numeroase elemente care să îl ducă la faptul că ROBOR a fost manipulat”, a declarat Daniel Zamfir.

În replică, Consiliul Concurenţei spune că investigaţia a respectat toate procedurile legale şi a condus la aflarea adevărului: nu a existat un cartel între bănci în vederea creşterii ROBOR în octombrie 2008.

„Concluziile raportului de investigaţie au fost aprobate în unanimitate de Plenul Autorităţii de Concurenţă. De asemenea, reamintim că Autoritatea de Concurenţă s-a consultat cu Comisia Europeană care investiga, la acel moment, astfel de practici anticoncurenţiale la nivel comunitar. Nici Consiliul Concurenţei şi nici Comisia Europeană nu au găsit genul acesta de dovezi în România şi, ca urmare, amenda forului comunitar a fost doar pentru faptele anticoncurenţiale din Marea Britanie.

Consiliul Concurenţei respectă toate autorităţile statului şi a colaborat cu Comisia economică a Senatului, participând la audieri şi transmiţând toate documentele care au legătură cu ancheta.

Datele din aceste documente, însă, nu au nicio legătură cu situaţia din prezent de pe piaţa bancară, având în vedere faptul că, în perioada investigată de Consiliul Concurenţei, aproximativ 4,5% din creditele acordate de bănci aveau dobânzile calculate în funcţie de ROBOR, iar cotaţia indicelui era sub nivelul tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Abia în 2010 a fost introdusă obligaţia ca dobânzile la împrumuturile în lei să se calculeze pe baza indicelui ROBOR.

În acest fel, au fost generate discuţii lipsite de fundament şi consistenţă, în detrimentul unor eforturi autentice de identificare a unor soluţii reale pentru problemele actuale cu care se confruntă consumatorii români.

De altfel, concluziile Raportului Comisiei Parlamentare au fost stabilite de Dl. Senator Zamfir chiar înainte de a demara ancheta, încă din decembrie acesta solicitând demiterea Preşedintelui institiţiei.

Cu regret constatăm că Raportul conţine numeroase inexactităţi, iar multe informaţii sunt scoase din context sau prezentate eronat.

În general, cazurile instrumentate de Consiliul Concurenţei au o dimensiune tehnică specifică, cu atât mai mult cele din domeniul bancar, astfel că orice analiză necesită experiză la un nivel foarte ridicat şi o perioadă de timp suficient de mare pentru a cerceta şi avea o idee clară şi exactă domeniului.

Din acest motiv, considerăm că este foarte important ca documentarea să fie corectă pentru a înţelege procedurile naţionale/europene în domeniul concurenţei şi pentru a nu specula în găsirea unor corelaţii (artificiale) acolo unde ele nu există. De exemplu, în situaţia în care raportul de investigaţie nu constată vinovăţia companiilor investigate, legea nu prevede audierea acestora pentru că nu au motiv să îşi exercite dreptul la apărare.

În acelaşi timp, Propunerile Comisiei Parlamentare sunt surprinzătoare având în vedere faptul că Parlamentul României a fost de accord, iar europarlamentarii români au votat Directiva europeană, în vigoare, care prevede că autoritatea de concurenţă trebuie să îşi poată desfăşura activitatea independent de sfera politică şi interzice demiterea conducerii din motive legate de aplicarea reglementărilor în domeniu.

Legislaţia în domeniul concurenţei este legislaţie europeană, toate actele administrative emise de Autoritatea de Concurenţă fiind supuse controlului judiciar. În acest context, orice parte interesată, nemulţumită de deciziile noastre, se poate adresa Curţii de Apel Bucureşti şi, ulterior, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Nu se poate crea un paralelism faţă de instanţe şi nimeni nu se poate substitui acestora.

De asemenea, am solicitat Comisiei Parlamentare să păstreze confidenţialitatea datelor pentru a nu compromite procesele instituţiei, cu impact direct asupra încasărilor la bugetul statului având în vedere că valoarea totală a amenzilor aflate pe rolul instanţelor depăşeşte 200 milioane euro.

Deciziile privind constatarea şi sancţionarea faptelor anticoncurenţiale sunt confirmate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în proportie de 95%, ceea ce demonstrază ca instituţia instrumentează cazuri solide, bine fundamentate.

Ca urmare a activităţii investigative, Autoritatea de Concurenţă a aplicat amenzi de aproximativ 700 milioane euro, de la înfiinţare şi până în prezent, din care 93,5 milioane euro anul trecut. În acelaşi timp, acţiunile Consiliului Concurenţei au generat beneficii pentru consumatori de peste 1 miliard de euro prin scăderea preţurilor.

Toate aceste arată că autoritatea foloseşte toate instrumentele legale pe care la are la dispoziţie pentru găsi soluţii şi a apăra interesele consumatorilor români, fiind preocupată de rezolvarea problemelor actuale.

De exemplu, în ceea ce priveşte sistemul bancar românesc, autoritatea de concurenţă a propus o serie de soluţii pentru creşterea concurenţei, astfel încât să crească creditarea în condiţii mult mai bune pentru consumatori (credite mai ieftine), cum este transpunerea Directivei privind Serviciile de Plată (Revised Payment Service Directive), care deschide piaţa către noi actori (de ex: fintech-uri), dar care nu a fost încă preluată în legislaţia naţională, deşi termenul de implementare era ianuarie 2018. Principalul avantaj al dezvoltării companiilor din domeniul fintech îl reprezintă intensificarea concurenţei în sectorul financiar şi scăderea comisioanelor. O altă soluţie a fost capitalizarea CEC Bank, precum şi facilitarea refinanţării creditelor la o altă bancă decât cea care a acordat: persoanele care vor să îşi refinanţeze creditele la alte bănci pentru a a avea costuri mai mici întâmpină greutăţi, mai ales la cazul creditelor ipotecare, în condiţiile în care valoarea actuală a ipotecii a scăzut sub valoarea iniţială. Astfel, autoritatea propune ca pentru partea de garanţie rămasă neacoperită să se implice statul, prin intermediul unuia sau mai multor fonduri de garantare. O altă propunere este stimularea creditării prin taxare: taxele aplicate băncilor să scadă pe măsură ce acordă mai multe credite”, încheie comunicatul Consiliului Concurenţei.