România ar putea fi noul “magnet” european al investiţiilor industriale, în următorii zece ani (analiză)

Potrivit analiştilor, odată cu stabilizarea problemelor bugetare şi mai ales a cadrului fiscal, România are şanse să devină un nou pol de putere pe piaţa depozitelor industriale şi a halelor de producţie.

Datele statistice, citate în analiza de specialitate, relevă faptul că stocul total de spaţii industriale şi logistice moderne aproape s-a dublat în ultimii ani, până la aproximativ 7,5 milioane de metri pătraţi, ceea ce a consolidat poziţia României ca a treia cea mai mare piaţă de profil din Europa Centrală şi de Est, după Polonia şi Cehia.

"Dacă în trecut creşterea era alimentată preponderent de boom-ul comerţului electronic şi de nevoia de depozite logistice, acum asistăm la o transformare structurală. Unul dintre cei mai puternici vectori de creştere este relocarea producţiei (nearshoring). Companiile internaţionale caută să îşi scurteze lanţurile de aprovizionare şi să îşi mute fabricile mai aproape de pieţele europene, iar România, cu forţa sa de muncă calificată şi costurile competitive, este o destinaţie predilectă. Iniţial alimentată de retail, FMCG şi logistica terţă parte (3PL) (susţinând o creştere a depozitării de tip big-box pentru distribuţie), cererea este acum tot mai diversificată, spun specialiştii. Acest lucru se vede în cifre: în ultimii doi ani, aproximativ o treime din cererea de spaţii industriale a fost destinată activităţilor de producţie, un salt uriaş de la procentul de 10-15% din anii anteriori", sunt de părere specialiştii.

În viziunea acestora, multe dintre aceste proiecte de producţie sunt construite la comandă sau chiar ocupate de către proprietari, ceea ce înseamnă că activitatea de producţie este subreprezentată în statisticile privind închirierea.

"În acelaşi timp, logistica şi comerţul electronic rămân puternice: comercianţii cu amănuntul (inclusiv alimentele/FMCG şi moda) şi operatorii logistici reprezintă în continuare aproximativ jumătate din spaţiile de închiriere, asigurând o cerere continuă pentru depozite şi centre de distribuţie", precizează analiza Frames.

O altă tendinţă tot mai pronunţată este reprezentată de explozia dispersiei geografice. Astfel, dacă în trecut Bucureşti domina autoritar piaţa construcţie de spaţii industriale/logistice, acum asistăm la o dezvoltare accelerată a centrelor regionale. Oraşe precum Timişoara şi Arad, profitând de proximitatea faţă de graniţa UE, şi Braşov sau Sibiu, cu tradiţia lor industrială, au devenit "puncte fierbinţi" care atrag o parte semnificativă din noile investiţii.

Conform previziunilor, una dintre zonele cu cel mai ridicat potenţial este regiunea Moldovei, odată cu construcţia Autostrăzii A7, care a pus deja pe radarul investitorilor oraşe ca Iaşi şi Bacău.

În ceea ce priveşte Capitala, construcţia şoselei de centură A0 va determina o extindere a spaţiilor logistice în zonele adiacente, mai ales în sudul capitalei, acolo unde infrastructura era puţin dezvoltată, consideră experţii.

"Acest boom nu este întâmplător, ci este susţinut de doi piloni strategici majori. Aderarea completă la spaţiul Schengen a eliminat cozile de la frontierele terestre, reducând drastic timpii şi costurile de tranzit şi transformând România într-un hub logistic şi mai eficient pentru Europa de Sud-Est. În paralel, influxul de fonduri europene, în special prin PNRR, finanţează o modernizare fără precedent a infrastructurii rutiere şi feroviare, creând coloana vertebrală necesară pentru această expansiune industrială", potrivit sursei citate.

Experţii de la Frames estimau, în 2024, că România are oportunitatea să devină un adevărat hub regional în domeniul logistic, al producţiei şi al serviciilor transfrontaliere, cele mai atractive zone investiţionale pe acest segment fiind Portul Constanţa, Bucureşti/Ilfov şi regiunea Centru.

Estimările companiei arată că România are potenţialul de a atrage investiţii de zece miliarde de euro în dezvoltarea de spaţii logistice şi industriale, atât din fonduri private, cât şi din investiţii publice.

Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor oficiale privind dinamica business-ului în sectorul logistic şi industrial prezentate de Ministerul Dezvoltării, Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză, Eurostat şi o serie de firme specializate.