România are 150 de startupuri care dezvoltă soluţii de ecoinovare (raport)

 

Impact Hub Bucharest, alături de Innovation Starter, au lansat joi ediţia a doua a raportului Green Startup Ecosystem.

 

Potrivit documentului, deşi România se situează pe locul 25 din cele 27 state membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte ecoinovaţia, ecosistemul românesc de startupuri verzi înregistrează o creştere semnificativă faţă de perioada pre-pandemică în condiţiile în care, începând cu 2020, numărul anual de iniţiative verzi s-a dublat.

 

Cartografierea ecosistemului din acest an a arătat, la fel ca şi ediţia anterioară, un număr constant de startupuri nou înfiinţate care îşi propun să rezolve probleme acute de mediu sau climatice, prin intermediul tehnologiei: 39 de iniţiative au luat naştere în 2021, număr identic cu cele înfiinţate în 2020. În total, în raport au fost identificate 150 de startupuri verzi în România şi 115 actori cheie, care le susţin şi sunt piloni de bază în ecosistem.

 

"Cartografierea din acest an ne arată un interes din ce în ce mai mare pentru iniţiativele economiei circulare şi zero-waste, care vizează atât practicile de producţie în masă, cât şi educarea consumatorilor şi obiceiurile de achiziţie. A doua verticală cu cea mai rapidă creştere este reprezentată de soluţiile în agricultură, alimentaţie şi băuturi, care vizează atât alternative la produsele tradiţionale, cât şi soluţii care sprijină fermierii să-şi cultive culturile în mod sustenabil şi cu o predictibilitate mai mare", a declarat Raluca Grigore, Sustainability Program Manager Impact Hub Bucharest.

 

Maparea, realizată de Impact Hub Bucharest (România) şi Innovation Starter (Bulgaria), în cadrul programului de accelerare Black Sea ClimAccelerator derulat alături de EIT Climate-KIC, cu sprijinul Raiffeisen Bank şi OMV Petrom, în calitate de parteneri principali, arată că aproape jumătate din startupurile verzi din România sunt concentrate în Bucureşti, în timp ce altele îşi desfăşoară activitatea în oraşe principale precum Cluj sau Timişoara. Majoritatea iniţiativelor verzi cartografiate oferă servicii şi produse direct consumatorului final (B2C) şi se află în stadiu operaţional.

 

Potrivit raportului, finanţarea prin fonduri de investiţii pentru startupurile verzi din România e încă timidă, în contrast cu traiectoria accelerată a ecosistemului la nivel european: conform Sifted, startupurile europene de sustenabilitate au strâns aproape 11 miliarde de euro în 2021.

 

"Uniunea Europeană stabileşte obiective climatice din ce în ce mai ambiţioase, cu reduceri de 55% a emisiilor până în 2030 şi neutralitate climatică până în 2050. Inovaţia adusă de startupurile verzi este esenţială pentru atingerea acestor obiective şi pentru asigurarea competitivităţii continue", se precizează în comunicat.

 

The Rise of European Climate Tech, un raport al DealRoom şi Talis, indică faptul că ecosistemul european de startupuri în domeniul tehnologiei climatice şi-a dublat valoarea din 2020, valorând acum peste 100 de miliarde de dolari. Tehnologia climatică este sectorul cu cea mai rapidă creştere din Europa, al doilea după fintech.

 

EIT Climate-KIC este o comunitate a cunoaşterii şi inovării (CCI), care lucrează pentru a accelera tranziţia către o societate zero-carbon şi rezilientă la schimbările climatice. În ultimii 10 ani, programul accelerator al EIT Climate-KIC a fost principalul furnizor de soluţii de inovare climatică, cu peste 1.500 de soluţii acceptate şi aproape 1 miliard de euro de capital garantat.

 

Încă din 2012, Impact Hub Bucharest este primul spaţiu de coworking din România, cu o comunitate de peste 3.000 de membri în Bucureşti, iar la nivel global organizaţia este prezentă în peste 100 de locaţii din peste 50 de ţări.

 

Innovation Starter este prima agenţie specializată în inovare din Bulgaria, înfiinţată de Leona Aslanova în 2014, şi colaborează cu mediul de afaceri, sectorul public, sectorul academic şi sectorul neguvernamental pentru a proiecta o cultură a inovaţiei pe termen lung.