S&P a confirmat ratingurile României la ‘BBB- ̸ A-3’, dar a revizuit perspectiva de la stabilă la negativă

S&P Global a confirmat vineri ratingurile României la "BBB-/A-3", dar a revizuit perspectiva de la stabilă la negativă, din cauza riscurilor fiscale şi externe ridicate, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

S&P semnalează că mediul politic fragmentat şi nesigur din România va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului Guvern şi că toate cheltuielile mari înainte de alegeri au împins deficitul fiscal aproape de 8,7% din PIB în 2024, cu mult peste aşteptările agenţiei, ceea ce semnalează, de asemenea, provocări în privinţa controlului costurilor într-o economie care încetineşte.

Politicile fiscale mai laxe vor menţine deficitele de cont curent mari şi vor fi tot mai mult finanţate prin fluxuri care generează datorii, expunând astfel potenţial România la şocuri legate de încrederea investitorilor străini.

"Prin urmare, ne-am revizuit perspectiva de la stabilă la negativă şi am confirmat ratingurile noastre de credit suveran "BBB-/A-3" pentru România", se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, perspectiva negativă reflectă opinia S&P privind sporirea riscurilor la adresa finanţelor publice ale României în următorii ani. Aceste evoluţii urmează după deficite medii de 7,6% din PIB începând din 2020, în timp ce ponderea datoriei în PIB a crescut cu peste 15%.

În cazul scenariului negativ, S&P ar putea înrăutăţi ratingurile dacă politicile Guvernului, alături de creşterea economică modestă, duc la deficite mai mari decât se estima pe termen mediu. În opinia agenţiei, aceasta ar avea ca rezultat o majorare mai semnificativă a datoriei publice şi a poverii dobânzilor, afectând, de asemenea, deficitele de cont curent ale României.

În cazul scenariului pozitiv, S&P ar putea modifica perspectiva la stabilă dacă deficitele externe şi fiscale ale României se reduc substanţial.

Agenţia a înrăutăţit perspectiva la negativă pentru a reflecta riscurile la adresa finanţelor publice ale României. În opinia S&P, livrarea planului de consolidare al Guvernului ar putea fi dificilă, nu în ultimul rând din cauza sporirii fragmentării politice, evidenţiată de rezultatele alegerilor de anul trecut, precum şi de perspectivele de creştere economică mai lentă.

"În absenţa unor măsuri suplimentare, ne aşteptăm ca deficitele să nu scadă sub 6% din PIB înainte de 2028. Datoria publică va depăşi 60% din PIB până în 2027 iar nota de plată cu dobânzile a Guvernului se va situa probabil în jur de 8% din venituri pe termen mediu. Deficitele fiscale ale României din ultimii ani, în special deficitul din 2024 de aproape 8,7% din PIB, au depăşit substanţial şi consistent aşteptările agenţiei. Depăşirile persistente de buget au avut ca rezultat creşterea datoriei publice nominale cu un factor de 2,5x începând din 2020 şi costurile cu dobânzile au crescut cu peste 3.0x, majorând necesităţile de rostogolire a datoriei guvernamentale. Politicile fiscale prea laxe au agravat, de asemenea, dezechilibrele economice existente, cum ar fi unul dintre cele mai ridicate deficite de cont curent de pe pieţele globale emergente, în medie aproape de 7% din PIB în următorii ani", se mai arată în comunicat.

Eforturile de consolidare ale noii administraţii au loc într-un mediu politic polarizat, în urma anulării alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024 şi a perspectivelor de creştere economică mai slabe, agravate de stagnarea activităţii economice a principalilor parteneri comerciali ai României, cum ar fi Germania. Întârzierea consolidării va menţine probabil mai mult timp dezechilibrele macroeconomice ridicate. Ar putea, de asemenea, avea ca rezultat o întârziere suplimentară a fondurilor UE disponibile pentru România dacă eforturile de consolidare nu reuşesc să îndeplinească corecţiile fiscale minime cerute de reglementările UE. Ţara este în procedura de deficit excesiv (EDP) din 2020.

Creşterea economică în 2024 a fost sub aşteptările S&P în contextul în care cererea internă solidă a avut ca rezultat majorarea importurilor, iar agenţia crede că perspectivele de creştere ale României rămân dificile în 2025.

Economia României continuă să se confrunte cu dificultăţi structurale, inclusiv tendinţe demografice adverse, care vor persista pe termen lung. Scăderea populaţiei aptă de muncă ar putea afecta creşterea economiei, alături de absenţa eforturilor de reformă pentru rezolvarea lipsei de competenţe sau îmbunătăţirea mediului de afaceri. În ultimul deceniu, populaţia aptă de muncă a României a scăzut cu aproximativ 1,1% pe an, iar S&P se aşteaptă ca tendinţa să se modereze doar marginal în următorii ani

Cheltuielile preelectorale au împins deficitul general guvernamental la aproape de 8,7% din PIB în 2024, iar S&P nu se aşteaptă să scadă sub 6% din PIB înainte de 2028.

Politica fiscală prociclică a adâncit deficitul de cont curent, care va rămâne ridicat, la peste 7% din PIB, în medie, între 2025-2028. Totuşi, agenţia crede că influxurile de fonduri europene vor modera creşterea datoriei externe între 2025-2028.

Politica fiscală a dus parţial la cel mai ridicat nivel al inflaţiei din Europa Centrală şi de Est (CEE). În opinia S&P, creşterile de preţuri vor rămâne probabil peste intervalul ţintă al Băncii Naţionale a României, cel puţin în următorii doi ani.

Deficitele generale guvernamentale ale României au depăşit substanţial aşteptările anterioare ale agenţiei, şi, per ansamblu, deficitele se vor situa probabil în 2024 la 8,7% din PIB în termeni cash, comparativ cu previziunea anterioară a S&P, de 7,3% din PIB. Aceasta va face consolidarea fiscală în următorii ani mai dificilă decât se aştepta agenţia.

Autorităţile au anunţat o serie de măsuri de consolidare, inclusiv măsuri pe partea de venituri. Dar, deşi autorităţile încearcă să consolideze mai rapid finanţele publice, S&P se aşteaptă ca deficitele să rămână peste 7,5% din PIB în 2025 şi să scadă uşor sub 6% din PIB până în 2028, în absenţa unor ajustări fiscale suplimentare.