ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Trafic aerian record pe aeroporturile Capitalei în 2025 - aproape 18 milioane de pasageri, în creştere cu 10,26%

20 Ianuarie 2026   |   Agerpres

Dezvoltarea traficului aerian de pasageri s-a manifestat şi printr-o creştere a mişcărilor de aeronave, pe aeroporturile Bucureştiului înregistrându-se, anul trecut, 142.728 aterizări şi decolări, cu 5,96% mai mult faţă de anul precedent.

 
 
Aeroporturile Capitalei au înregistrat anul trecut un număr record de pasageri - de peste 17,7 milioane - cu 10,26% mai mult decât în 2024, informează marţi Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB).

"Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti îşi consolidează statutul de principal pol aviatic al României. În anul 2025, pe cele două aeroporturi ale Capitalei - Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa-Aurel Vlaicu - a fost înregistrat un număr record de 17.700.242 pasageri, cu 10,26% mai mult decât în 2024", se arată într-un comunicat remis AGERPRES.

Dezvoltarea traficului aerian de pasageri s-a manifestat şi printr-o creştere a mişcărilor de aeronave, pe aeroporturile Bucureştiului înregistrându-se, anul trecut, 142.728 aterizări şi decolări, cu 5,96% mai mult faţă de anul precedent.


"Rezultatele pe care le-am obţinut în anul 2025 sunt efectele directe ale noii abordări manageriale, orientate către atragerea de noi companii aeriene, extinderea numărului de rute operate de la Bucureşti, creşterea frecvenţelor de operare pe rutele existente şi, nu în ultimul rând, către optimizarea calităţii şi siguranţei infrastructurii aeroportuare", a declarat directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu, citat în comunicat.

În 2025, Aeroportul Henri Coandă a depăşit pragul istoric de 17 milioane de pasageri, fiind tranzitat de 17,006 milioane de pasageri, cu 6,64% mai mult faţă de 2024, însă recordul absolut îl deţine Aeroportul Băneasa. Redeschis anul trecut, după 13 ani, pentru a opera curse regulate de pasageri, Aeroportul Băneasa a fost traversat de 694.718 pasageri, cu 548,74% mai mult faţă de 2024.

"Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a înregistrat o creştere solidă şi sustenabilă, prioritatea managementului CNAB fiind asigurarea condiţiilor optime pentru această dezvoltare, cu preocupare majoră pentru a menţine cele mai stricte standarde de siguranţă şi securitate a pasagerilor şi operaţiunilor aeriene pe aeroporturile din Capitală", a adăugat Mîndrescu.

Principalele obiective ale CNAB în 2025 au fost: modernizarea Pistei nr. 1 de decolare/aterizare de pe Aeroportul Henri Coandă - cel mai important proiect de investiţii din istoria aeroportului, cu refacerea integrală şi modernizarea Pistei 08R-26L a AIHCB, construirea a cinci noi căi de rulare a aeronavelor, modernizarea a două căi de rulare existente, înlocuirea integrală a instalaţiilor de balizaj, modernizarea magistralelor de cabluri subterane etc.; proiectarea noului Terminal al Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti, cu o suprafaţă de aproximativ 176.000 mp, care să acomodeze un trafic de 30 milioane pasageri/an, o capacitate de procesare de 6.500 de pasageri/oră, 48 de locuri noi de parcare aeronave, 20 de punţi de îmbarcare, conectivitate multimodală rutieră şi feroviară, cu staţii pentru transportul public de călători, autocare şi taxi.

La acestea se adaugă: modernizarea terminalelor Plecări internaţionale, Finger şi Sosiri la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi reamenajarea interioară (finisaje, pardoseli, tavane, mobilier, signalistică).

În plus, a fost modernizată platforma aeroportuară AIHCB şi optimizate condiţiile de operare a aeronavelor - lucrări finalizate pe 500.000 mp; a fost construită o nouă cale de rulare a aeronavelor (Charlie 1) şi modernizate alte cinci astfel de căi de rulare, pe o suprafaţă totală 310.000 mp; au fost construite drumuri de acces rapid la aeronave pentru utilajele de handling; a fost modernizată şi extinsă platforma nr. 2 de îmbarcare/debarcare a pasagerilor, a cărei suprafaţă a crescut la 190.000 mp; a fost mărită capacitatea de parcare a aeronavelor cu 28 de poziţii pentru aeronave cod C (ex: Airbus A320, Boeing B737), care vor fi utilizate şi pentru parcarea aeronavelor de mari dimensiuni, cod E (ex: Boeing B777, Airbus A330); au fost executate lucrări la structurile rutiere aeroportuare, la sistemele de preluare a apelor pluviale de pe suprafeţele de mişcare, dar şi la sistemul de balizaj şi la cel de iluminat LED (620 de noi lumini de mare intensitate pentru balizaj).

CNAB a început implementarea Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la "Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu" 2025 - 2035, care prevede triplarea capacităţii de operare a aeroportului prin reorganizarea actualului terminal de pasageri (asigurarea unei capacităţi de procesare de minimum 800 de pasageri/oră de vârf), dezvoltarea unui alt terminal de pasageri, cu o capacitate similară, de minimum 800 de pasageri/oră de vârf şi modernizarea suprafeţei de mişcare a aeronavelor.

Tot anul trecut, a fost pusă în folosinţă o nouă parcare pentru pasageri la Aeroportul Henri Coandă, cu suprafaţa de 20.265 mp, 662 de locuri, situată în proximitatea Terminalului Plecări. Totodată, a început construcţia unei alte parcări, prin care se vor amenaja 1.019 locuri de parcare. Noua parcare care se va construi va fi supraetajată şi va avea 4 niveluri.

În 2025, au fost finalizate lucrările de modernizare a sistemului de benzi bagaje aferent terminalului Plecări Aeroportului Henri Coandă. Fluxurile de procesare dispun de 56 de ghişee (44 ghişee check-in simple şi 12 "self-service drop-off"). Prin intermediul serviciului "self service drop off", pasagerul are posibilitatea înregistrării bagajului de cală, fără să mai apeleze ghişeul clasic de check-in, la care agentul de îmbarcare gestionează activitatea de înregistrare a bagajelor. Sistemul de transport bagaje de cală încorporează cel mai moderne echipamente şi tehnologii aeroportuare, are o capacitate de 2.400 de bagaje pe oră.

Totodată, CNAB a început implementarea unui proiect strategic de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru consumul propriu al Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti. Proiectul are o valoare totală estimată de 283,765 milioane de lei (fără TVA) şi presupune construirea unei centrale fotovoltaice cu o capacitate totală planificată de 31,5 MWp, integrată cu un sistem de stocare a energiei de 30 MWh.

"Demersurile CNAB în domeniul protecţiei mediului sunt recunoscute şi la nivel european. Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti a obţinut Nivelul 3 de acreditare în cadrul programului Airport Carbon Accreditation, derulat de ACI Europe. Potrivit certificatului de acreditare, această distincţie confirmă activitatea exemplară a aeroportului în gestionarea şi reducerea emisiilor de CO2, precum şi implicarea altor entităţi în acest demers, ca răspuns al industriei aeroportuare globale la provocările schimbărilor climatice", se mai arată în comunicat.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 472 / 21268
 

Ascunde Reclama
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam - Oportunitate de carieră | Avocat definitiv – Achiziții publice & Infrastructură
OMV Aktiengesellschaft a câștigat, la Paris, încă o dispută legată de costurile de mediu derivate din privatizarea Petrom. Statul român trebuie să plătească 59 mil. €, din care 28 mil. € dobânzi și costuri arbitrale, după un arbitraj câștigat de Zamfirescu Racoți Vasile & Partners și Norton Rose Fulbright | Argumentele statului - ajutor de stat ilegal și o privatizare dezavantajoasă - nu au stat în picioare
LegiTeam: CMS CAMERON MCKENNA NABARRO OLSWANG LLP SCP is looking for: Associate | Commercial group (3-4 years definitive ̸ qualified lawyer)
Mitel & Asociații gestionează mandate de M&A de înaltă complexitate în sectorul Healthcare & Pharma, oferind soluții juridice integrate pentru pentru marile grupuri medicale în procese de consolidare strategică. De vorbă cu Mădălina Mitel și Șerban Suchea despre efervescența din Sănătate și capacitatea echipei de a oferi soluții juridice adaptate noilor realități economice
ZRVP numește un nou partener și promovează alți șapte avocați | Cosmin Vasile (Managing Partner): ”Povestea școlii de avocați ZRVP merge mai departe cu fiecare generație care crește în firmă și înțelege că avocatura este o profesie care se clădește în timp, prin disciplină, responsabilitate și multă muncă”
INTERVIURI ESENȚIALE | De vorbă cu Ioana Gelepu, fondatoarea cabinetului “Ioana Gelepu The Office Litigation & Enforcement”, despre succesul unei construcții născute din pasiune și despre rafinamentul unui „atelier de lux” dedicat spețelor complexe: “Acum 3 ani a fost un vis, între timp a devenit certitudine: artizanat în domeniul litigiilor este ceea ce vreau să fac toată viața”
Pas strategic pentru Legal Ground | Firma independentă de tip boutique se alătură rețelei globale The Law Firm Network, cunoascută pentru selectictivitate și criteriile de aderare stricte. Răspuns firesc la nevoile tot mai sofisticate ale clienților corporativi, care caută soluții juridice integrate în tranzacții ce depășesc adesea frontierele naționale
LegiTeam | RTPR is looking for a litigation lawyer (3-4 years of experience)
Lista scurtă a finaliștilor “Chambers Europe Awards - 2026” | Șase firme din România, dintre care patru locale independente, luptă pentru trofeu: PNSA, NNDKP și ȚZA sunt prezențe constante la gala premiilor, iar Filip & Company este nominalizată pentru a cincea oară consecutiv. Schoenherr și CMS, pe lista scurtă pentru regiunea CEE
Remontada și victorie definitivă în fața Curții de Apel Ploiești pentru echipa de litigii fiscale a RTPR pentru Rosti Romania SRL | Ajustarea pierderii fiscale efectuată prin estimare considerată nelegală; dosarul prețurilor de transfer necontestat de organele fiscale trebuie avut în vedere
România a pierdut arbitrajul ICSID cerut de mai mulți dezvoltatori de parcuri fotovoltaice. Comitetul ad-hoc format din trei arbitri a respins cererea de anulare a hotărârii Tribunalului prin care statul român a fost obligat să plătească peste 40 mil. € | Reclamanții au mers cu King & Spalding (Houston și Paris), apărarea a fost asigurată de o firmă americană și una locală
Exim Banca Românească, parte a consorțiului internațional de bănci care finanțează Ogrezeni, unul dintre cele mai mari proiecte hibride din Europa, cu 460 mil. € | Schoenherr și Clifford Chance Badea, în tranzacție
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...