Trei din patru români nu cred că banii din noile taxe vor fi cheltuiţi eficient (studiu)

Datele trimestriale arată un minim istoric al încrederii pentru toate instituţiile măsurate: Guvern: 54% dintre români îi acordă note 1-2, scor mediu 2,5; Parlament: 60% note 1-2, scor mediu 2,3; partide politice: 68% note 1-2 - cel mai mare nivel de neîncredere, scor mediu 2,1; administraţia locală: scor 3,4 - diferenţă de aproape un punct faţă de Guvern, semnalând că proximitatea contează; instituţii de securitate şi reglementare: Poliţia (3,9), BNR (3,9), Bănci (3,7) - zona "gri" a credibilităţii; piloni sociali: şcoala (4,7), sistemul sanitar (4) şi Biserica (4) sunt singurele care depăşesc bariera de neîncredere cu un scor peste medie.

Potrivit realizatorilor studiului, românii trimit un mesaj univoc: după ce risipa dispare, abia atunci pot discuta despre taxe noi.

Aproape jumătate dintre respondenţi (48%) indică drept măsuri prioritare tăierea pensiilor speciale (29%) şi combaterea evaziunii & corupţiei (19%). Oricare altă soluţie fiscală porneşte, aşadar, cu un deficit sever de legitimitate dacă nu este precedată de aceste acţiuni "anti-privilegiu".

Angajaţii din sectorul privat susţin eliminarea privilegiilor din sectorul public (50%), cu +11 puncte procentuale (pp) faţă de angajaţii de la stat (39%).

De asemenea, românii reacţionează în primul rând la riscul imediat de scumpire a coşului zilnic. Majorarea TVA-ului general de la 19% la 21% este, detaşat, cea mai temută măsură, indicată de 64% dintre respondenţi.

Urmează eliminarea plafonării preţurilor la alimente de bază (42%), un semnal clar că anxietatea legată de costul vieţii rămâne prioritară.

Studiul menţionează un top al măsurilor care îngrijorează: 64% - TVA 21% - impact direct şi imediat în toate facturile la consumul zilnic; 42% - Preţuri alimente - teama că dispar plafonările actuale; 32% - Taxa pe tranzacţii bancare - afectează plăţile curente şi economisirile; 28% - Impozitul pe proprietate la valoarea de piaţă - presiune pe "asset-rich, cash-poor", mai ales pensionari proprietari; 24% - Impozit progresiv pe venit - clivaj rural (+10 pp faţă de urban).

"Pe fondul unui pachet fiscal perceput drept inevitabil, 96% dintre români vor lua măsuri pentru a gestiona eventualele măsuri fiscale. Oamenii se orientează în special către strategii defensive, de reducere a costurilor, dar şi tactici active de creştere a veniturilor. Datele arată o societate pregătită să îşi ajusteze comportamentul financiar imediat ce măsurile vor intra în vigoare", se menţionează în document.

Potrivit studiului, 51% vor căuta alternative mai ieftine pentru bunurile şi serviciile curente - reflex dominant în toate segmentele, dar mai pronunţat la cei cu venituri mici (55%), 49% plănuiesc să taie bugetul de vacanţe şi divertisment. Procentul urcă la 64% în rândul managerilor şi antreprenorilor, iar 34% spun că vor amâna achiziţiile mari (auto, electrocasnice).

Persoanele de peste 57 de ani renunţă cel mai des la investiţii de anvergură (38%), 34% intenţionează să economisească mai mult, cu un vârf de 46% în Generaţia Z (18-27 ani), semn că tinerii preferă siguranţa, nu consumul "pe datorie", 22% ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, iar 17% ar lucra suplimentar, reacţii vizibile mai ales în sectorul privat (27% vs. 12% în sectorul public). Doar 4% declară că nu ar schimba nimic.

Studiul Consumer Sentiment 2025 - Percepţia publică asupra taxelor a fost realizat în perioada 20-22 iunie, pe un eşantion reprezentativ de 1250 respondenţi adulţi (marjă de eroare ą2,8 %, încredere 95%). Raportul radiografiază nivelul de informare, gradul de încredere şi priorităţile românilor înaintea unui posibil pachet de măsuri fiscale.

MKOR este o agenţie de cercetare de piaţă. În activitatea sa, MKOR acoperă toate tipurile de cercetare.