Adrian Negrescu: Corecţia deficitului bugetar indică primele semnale de redresare structurală în România

Datele MFP indică faptul că gaura din buget a fost redusă la doar 23,9 miliarde de lei, o valoare care reprezintă aproximativ 1,17% din Produsul Intern Brut (PIB), susţine consultantul economic.

În opinia sa, "performanţa este izbitoare dacă o comparăm cu aceeaşi perioadă a anului 2025, când deficitul atinsese pragul critic de 56 de miliarde de lei, respectiv 2,92% din PIB".

"Această corecţie masivă a fost generată de o dublă mişcare strategică în bilanţul statului. Pe de o parte, veniturile publice au înregistrat o creştere solidă de 12%, generând un plus de 0,5% din PIB. Această performanţă depăşeşte cu aproximativ 40% valorile de referinţă care ar fi provenit strict din inflaţie, consum majorat sau modificări de taxe, indicând o eficienţă sporită a aparatului de colectare", a adăugat specialistul.

În paralel, pentru prima dată în ultimul deceniu, cheltuielile totale ale statului au înregistrat o scădere reală de 3,2%, a mai scris Negrescu.

"Eficienţa restructurării este demonstrată matematic de raportul dintre sumele cheltuite şi cele încasate. Dacă în anul 2024 statul cheltuia cu 27% mai mult decât reuşea să colecteze - consemnând cel mai mare decalaj fiscal din istoria modernă - în primele patru luni din 2026 acest raport a coborât la valoarea de 1,13. Este cel mai bun indicator de sustenabilitate înregistrat în ultimii zece ani", a adăugat el.

Potrivit acestuia, menţinerea acestui ritm de consolidare în următoarele luni plasează România pe o traiectorie optimă, estimările arătând că deficitul fiscal nu va trece de pragul de 5% din PIB la finalul anului, un rezultat considerabil mai bun decât ţinta maximă de 6,2% agreată iniţial cu oficialii Uniunii Europene.

"Vorbim despre o ajustare structurală de aproape 4,4% din PIB comparativ cu derapajele majore din anul 2024, perioadă în care o creştere artificială a veniturilor populaţiei cu peste 25% fusese însoţită de o decelerare a economiei reale la un avans fragil de doar 0,8%. Important de spus că Guvernul nu a mai blocat plăţile către investiţii pentru a cosmetiza cifrele finale. Din contră, investiţiile publice au depăşit valoarea de 31 de miliarde de lei în doar patru luni. Elementul cu adevărat pozitiv este provenienţa acestor fonduri: peste 75% din totalul investiţiilor sunt susţinute integral din fonduri europene nerambursabile şi din mecanismul PNRR, plăţile pentru aceste proiecte comunitare înregistrând o creştere spectaculoasă de 34% de la an la an", a adăugat Adrian Negrescu.

Astfel, presiunea de finanţare s-a mutat de pe bugetul naţional pe cel de la Bruxelles.

"Această dinamică este dublată de o schimbare radicală de comportament în zona fiscală. Măsurile luate de Nazare şi Nica la ANAF au propulsat încasările din taxe la un nivel foarte bun însă e loc şi de mai bine. Evaziunea fiscală este încă o mare problemă, care doar prin digitalizarea ANAF şi controale bine definite poate fi redusă. Cert este că datele execuţiei bugetare indică o colectare mai mare cu 15,5% pe zona veniturilor fiscale pure, în timp ce sumele atrase din TVA au înregistrat un salt impresionant de 22,4%", a subliniat specialistul.

În opinia sa, performanţele bugetare sunt "nesperat de bune însă asta nu înseamnă că trebuie dat drumul la robinetul de bani, la creşteri iresponsabile de salarii cum prevede draftul legii salarizării în sectorul bugetar".

"În plus, povara dobânzilor acumulate din cauza deficitelor masive din trecut continuă să pună presiune pe resursele curente, scumpind refinanţarea datoriei publice. Este esenţial ca noul guvern să atragă banii europeni şi să continue investiţiile, mai ales cele de infrastructură. Dincolo de acest lucru, este absolut esenţial să găsească soluţii pentru stimularea pieţei muncii (reducerea taxelor pe muncă, creşterea valorii tichetelor de masă etc.), să elimine impozitele aberante precum taxa pe stâlp şi cea pe cifra de afaceri a marilor companii şi să renunţe la intervenţiile toxice în pieţe, precum plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază - măsură care a dus la falimentul multor producători români", a mai spus Negrescu.

El consideră că "depăşirea acestor hopuri va permite României nu doar să îşi echilibreze definitiv finanţele, ci să îşi construiască o imunitate economică durabilă pentru deceniul următor".