ASFOR: Strategia forestieră a României ar trebui să asigure atât protejarea pădurii, cât şi funcţionarea bioeconomiei româneşti

 

"Să nu uităm că sectorul forestier şi de prelucrare primară a lemnului contribuie cu 3,5% la PIB-ul României. Componenta socială, dezvoltarea comunităţilor mici, păstrarea locurilor de muncă - în sectorul forestier din România lucrează peste 130.000 de profesionişti - trebuie să fie şi acestea repere integrate în strategia forestieră. Am mai spus aceste lucruri şi le repetăm: aşa cum pădurea are nevoie de oameni, şi oamenii au nevoie de pădure. Lemnul este o resursă care are mai multe vieţi: prima, în pădure, unde captează carbon şi ne dă oxigen, iar următoarele - produsele de lemn, noi sau reciclate, care ţin sechestrat carbonul zeci sau sute de ani şi care au fost şi sunt baza dezvoltării civilizaţiei umane", se menţionează într-un comunicat semnat de Ciprian Muscă, preşedinte ASFOR.

 

Potrivit sursei citate, ASFOR încurajează şi sprijină dialogul constructiv, de aceea reiterează faptul că este dispusă la organizarea unor sesiuni de comunicare atât în mediul online, dar şi în mediul cel mai propice pentru astfel de discuţii şi anume pădurea, pentru a găsi împreună modalităţile optime pentru a promova un echilibru om-pădure.

 

"ASFOR a apreciat şi apreciază grija oamenilor pentru un mediu curat şi preocuparea pentru buna îngrijire a pădurii. Silvicultorii şi forestierii sunt, prin prisma meseriilor lor, gospodarii autentici ai pădurii. Sigur, ne supără alăturarea celor care muncesc onest în această industrie cu cei care comit infracţiuni silvice. Ne bucurăm să constatăm un interes major al factorilor de răspundere şi ai reprezentanţilor societăţii civile pentru viitoare Strategie Forestieră a României", se mai precizează în material.

 

Reprezentanţii asociaţiei susţin că "este un subiect amplu, iar dreptul fiecărui cetăţean de a dezbate şi de a participa la construcţia politicilor publice în orice domeniu este unul de necontestat", iar acest drept trebuie să se manifeste civilizat şi transparent.

 

"Ne-am obişnuit însă, din păcate, ca subiectele care ţin de pădure să fie prea des dezbătute pornind de la realităţi deformate. Sunt prea multe dezbateri, luări de atitudine publice sau chiar verdicte care se bazează pe minciuni, ştiri sau cifre false. Fără îndoială, cele mai multe vin din partea unor persoane bine intenţionate, dar care nu cunosc adevărul despre pădure sau despre sectorul forestier. Cu siguranţă, mesajele acestora sunt lansate de la pupitre sau calculatoare instalate pe birouri de lemn, iar fiecare dintre aceste persoane are în casă mobilier sau obiecte din lemn. Sunt sute de astfel de obiecte în orice gospodărie: de la acoperişul casei la pragul uşii, de la ramele ferestrelor la tocătorul de legume din bucătărie sau la banala cutie de chibrituri. Fiecare obiect de lemn a fost parte a unui arbore care a fost exploatat şi apoi prelucrat", se mai spune în comunicat.

 

În opinia reprezentanţilor ASFOR, "între grija pentru pădure şi ura faţă de lemn şi faţă de cei care recoltează, prelucrează şi aduc în casele oamenilor căldura lemnului este o fractură de logică".

 

"Când vorbim despre un document de importanţă uriaşă pentru ţara noastră cum este Strategia Forestieră suntem obligaţi nu doar să ascultăm toate vocile, ci şi să vorbim în cunoştinţă de cauză şi cu responsabilitate. Orice ştire falsă poluează, iar ecologia comunicării este la fel de importantă ca grija pentru pădure. Strategia Forestieră naţională este un document important şi complex care trebuie să creeze un echilibru între rolul de mediu, social şi economic al pădurilor şi trebuie să fie bază a dezvoltării comunităţilor locale şi, în ansamblu, a României", se mai precizează în document.

 

În opinia reprezentanţilor ASFOR, pădurile şi lemnul sunt căutate pentru rolul lor de atenuare a schimbărilor climatice.

 

"Pădurile captează şi sechestrează cantităţi mari de carbon, iar produsele din lemn sunt tot mai utilizate în întreaga lume pentru că înlocuiesc materialele a căror producţie generează volume mari de gaze cu efect de seră. Pe întreg globul pământesc se remarcă, pe de-o parte, o grijă tot mai mare pentru mediu şi, implicit, pentru păduri, dar şi o folosire tot mai amplă şi inovativă a lemnului. În SUA au fost schimbate normativele din construcţii pentru a permite ridicarea de clădiri foarte înalte construite exclusiv din lemn. Ţări dezvoltate ca Japonia, Canada, Marea Britanie, Suedia, Germania, ca să amintim doar câteva, se mândresc cu mari construcţii din lemn: blocuri de locuinţe, clădiri de birouri, stadioane sau săli de sport", susţin reprezentanţii asociaţiei.

 

Aceştia au subliniat că recipientele şi linguriţele de îngheţată sau de cafea din plastic au fost interzise în toate ţările civilizate, inclusiv în România, iar acestea se realizează din materiale biodegradabile care au la bază lemnul, iar "lemnul provine din pădure".

 

"De aceea spunem că strategia forestieră a României ar trebui să asigure, pe termen mediu şi lung, atât protejarea pădurii, cât şi funcţionarea bioeconomiei româneşti, a firmelor cu capital românesc pentru dezvoltarea comunităţilor rurale dependente de această resursă. Acest lucru înseamnă utilizarea pe scară tot mai largă a lemnului recoltat în condiţii de sustenabilitate şi în mod corect. Gradul de retenţie a carbonului în păduri trebuie să crească, dar acest lucru nu înseamnă renunţarea la recoltare, ci creşterea durabilităţii şi maximizarea utilizării lemnului recoltat din păduri. Pentru a avea păduri sănătoase, acestea trebuie îngrijite, iar îngrijirea presupune şi recoltarea lemnului. Pe de altă parte, proprietarii de păduri au nevoie de venituri pentru plata costurilor de gestionare a pădurilor. Iar acestea nu sunt nici puţine, nici neînsemnate. Pădurile au nevoie de lucrări de prevenire a incendiilor, de întreţinere a drumurilor sau de eliminarea speciilor invazive", mai susţin reprezentanţii ASFOR.

 

Aceştia susţin că pentru păduri proprietarii plătesc impozite, iar dacă în agricultură au existat şi există posibilităţi de finanţare, trebuie găsite soluţii de finanţare a îngrijirii pădurii. "Sectorul forestier nu a beneficiat niciodată în ultimii 31 de ani de niciun fel de finanţare, aşa cum beneficiază, de exemplu, sectorul agricol.", se mai precizează în comunicat.