Comisia Europeană salută progresele României în privinţa recomandărilor MCV, dar aşteaptă măsuri concrete

 

Raportul adoptat marţi face un bilanţ al progreselor înregistrate în cadrul MCV din octombrie 2019 până în prezent şi evaluează progresele înregistrate în vederea îndeplinirii celor 12 recomandări din ianuarie 2017 şi a celor opt recomandări suplimentare din noiembrie 2018.

 

Îndeplinirea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare este esenţială pentru procesul de reformă şi pentru ca România să încheie procesul MCV, atrage atenţia CE.

 

De la ultimul raport MCV din 2019 se înregistrează o tendinţă pozitivă, aşa cum arată parametrii obiectivelor de referinţă ale MCV, precizează Bruxellesul.

 

Comisia Europeană "salută faptul că, în 2021, s-a dat un impuls reînnoit reformei şi remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019. Ca urmare a acestui fapt, s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte toate recomandările din cadrul MCV care nu fuseseră încă puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante".

 

Bruxellesul subliniază totuşi că "aşteaptă cu interes ca autorităţile române să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative şi de altă natură".

 

"Hotărârea Curţii de Justiţie din 18 mai 2021 oferă un cadru clar şi o direcţie clară pentru reformele în curs, în vederea îndeplinirii în mod satisfăcător a obiectivelor de referinţă ale MCV, cu respectarea deplină a statului de drept şi a dreptului UE în general. Este esenţial ca hotărârea să se reflecte în mod corespunzător în noua legislaţie care urmează să fie adoptată", mai atrage atenţia Comisia Europeană.

 

Hotărârea Curţii de Justiţie din 18 mai 2021 cu privire la MCV a clarificat faptul că Decizia privind mecanismul de cooperare şi de verificare este obligatorie în integralitatea sa pentru România şi urmăreşte să se asigure că România respectă pe deplin statul de drept. România are astfel obligaţia de a lua măsurile adecvate în vederea realizării obiectivelor de referinţă stabilite în decizie şi de a se abţine să pună în aplicare orice măsură care ar risca să compromită atingerea respectivelor obiective.

 

Hotărârea a examinat, de asemenea, o serie de dispoziţii ale legilor justiţiei în lumina articolului 2 şi a articolului 19 alineatul (1) din TUE şi a Deciziei privind MCV, în special în ceea ce priveşte Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, numirile interimare în funcţii de conducere în cadrul Inspecţiei Judiciare, precum şi răspunderea personală a judecătorilor ca urmare a unei erori judiciare. În ceea ce priveşte Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, CJUE a declarat că, pentru a fi compatibile cu dreptul Uniunii, normele legislative prin care se creează o astfel de secţie specializată trebuie să fie justificate de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei, să asigure faptul că această secţie nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activităţii judecătorilor şi procurorilor şi că secţia îşi exercită competenţa în conformitate cu cerinţele Cartei drepturilor fundamentale. Dacă nu îndeplinesc cerinţele respective, aceste norme legislative ar putea fi percepute ca urmărind instituirea unui instrument de presiune şi de intimidare a judecătorilor, care ar aduce atingere încrederii justiţiabililor în justiţie. CJUE adaugă că normele legislative naţionale în cauză nu pot avea ca efect ignorarea obligaţiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei privind MCV în domeniul luptei împotriva corupţiei.

 

Bruxellesul va continua să monitorizeze îndeaproape evoluţia situaţiei prin intermediul MCV până la îndeplinirea obiectivelor de referinţă şi, în paralel, va continua să colaboreze cu România, aşa cum colaborează şi cu celelalte state membre, în contextul mecanismului general privind statul de drept.

 

După cum s-a arătat în Comunicarea privind statul de drept din septembrie 2020, după încheierea MCV monitorizarea va continua în cadrul instrumentelor orizontale. Mecanismul privind statul de drept oferă cadrul pentru monitorizarea acestor chestiuni în viitor, adaugă CE.

 

De asemenea Comisia "încurajează România să îşi îndeplinească angajamentele asumate în cadrul MCV şi să urmărească în mod activ implementarea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare".

 

Afirmându-şi disponibilitatea de a sprijini autorităţile române, Bruxellesul îşi exprimă convingerea că "România poate îndeplini obiectivele de referinţă ale MCV dacă aceasta menţine evoluţia pozitivă actuală şi dacă adoptă şi pune în aplicare cu hotărâre reformele angajate".

 

Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile României de a reforma sistemul său judiciar şi de a intensifica lupta împotriva corupţiei, reaminteşte CE.

 

"Mecanismul a fost expresia angajamentului comun al statului român şi al UE în acest sens. În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului, precum şi aşa cum a subliniat Consiliul şi a confirmat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referinţă aplicabile României", mai explică Bruxellesul.