ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Concedierea pentru necorespundere profesională – un instrument intangibil?

04 Februarie 2025   |   Andrada Bulgaru, Partener la Bulboacă & Asociații

Deși, de foarte multe ori, angajatorii se tem de situațiile când legea tace și sunt descurajați de anumite soluții ale instanțelor de judecată, aceștia au libertatea să dispună cu privire la încetarea raportului de muncă, în contextul în care (i) motivele încetării sunt justificate, (ii) există proceduri consacrate în acest sens și (iii) întregul proces care culminează cu o concediere este temeinic parcurs.

 
 
Deși se întâmplă de multe ori ca angajatorul să nu mai beneficieze de aceeași calitate a muncii din partea unui angajat, acesta din urmă dovedind carențe profesionale pe parcursul derulării raporturilor de muncă, concedierea din motive de necorespundere profesională, ca modalitate de încetare a contractului de muncă, este destul de puțin îmbrățișată. Mult mai la îndemâna angajatorilor este recurgerea la concediere pe motive disciplinare, însă diferența esențială dintre cele două o reprezintă factorul subiectiv, respectiv vinovăția – dacă în cazul concedierii din motive de necorespundere profesională, angajatul nu are o conduită culpabilă care stă la baza neperformanței sale, în situația concedierii pe motive disciplinare, există o abatere vinovată de la sarcinile de serviciu.

Rațiunea pentru care concedierii din motive de necorespundere profesională îi lipsește popularitatea poate consta atât existența unei proceduri de evaluare insuficient de solide existente la nivelul angajatorilor (nedeterminarea clară a obiectivelor de performanță,  faptul că acestea nu sunt măsurabile, nedetalierea concluziilor  la care s-a ajuns urmare a procesului de evaluare etc.), precum și insuficienta reglementare în materie – se știe că, pe teritoriul dreptului muncii și în fața instanțelor de judecată competente, toate elementele care stau la baza concedierilor trebuie să asigure un fundament solid, atât din perspectivă procedurală, cât și argumentativă.

Textele relevante din Codul Muncii sunt (i) art. 61 lit. d care prevede faptul că angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat, respectiv (ii) art. 63 alin. (2) care menționează posibilitatea concedierii de această manieră a salariatului, însă numai după evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin regulamentul intern. Cele de mai sus vor fi coroborate cu prevederile referitoare la procedura de evaluare profesională a angajaților și, implicit, criteriile de evaluare. Important de reținut este faptul că legiuitorul acordă, din felul în care este redactat textul de lege, prevalență contractului colectiv de muncă și, doar în măsura în care acesta nu există, documentul de referință va fi regulamentul intern. Aceasta ordine este una firească, in considerarea faptului că primul conține termeni și condiții negociate de ambele părți, angajator și angajat, vs. regulamentul, document care emană exclusiv de la angajator.

Cu titlu de regulă, evaluarea performanțelor angajaților se realizează, conform exigențelor legislației muncii, cu o periodicitate stabilită de angajator: anual, trimestrial sau semestrial, de cele mai multe ori. Întrebarea firească care se pune într-un cadru legislativ care redă cele prezentate mai sus este: cum se poate dispune concedierea din motive de necorespundere profesională a angajaților în afara perioadelor standard de evaluare prevăzute de normele interne ale angajatorului?

În primul rând, este important să determinăm ce instrumente și pârghii are la îndemână angajatorul pentru a evita ca o eventuală atacare a deciziei de concediere să aibă ca finalitate emiterea unei soluții defavorabile lui, de către instanța de judecată. Astfel, se impune precizarea că posibilitatea concedierii subzistă în contextul în care angajatorul se aliniază cerinței legale de a introduce prevederile relevante cu privire la aceste cazuri particulare și pașii a fi urmați, fie contractul colectiv de muncă aplicabil, fie in Regulamentul Intern, așa cum am precizat mai sus, și această procedura este respectată întocmai. Abaterile de la această regulă atrag după sine nulitatea deciziei de concediere.

În al doilea rând, deși textele de lege nu conțin elemente ajutătoare sau linii directoare pentru angajatori, aceștia trebuie să dea dovadă de diligență și rigoare în întreg procesul de evaluare a performanțelor (implementând proceduri de evaluare clare, transparente și, din perspectiva rezultatelor a fi obținute, predictibile) și, înțelept ar fi, chiar înaintea parcurgerii acestuia, prin instruirea, dacă este cazul, a angajatului și asigurarea accesului acestuia la toate materialele, informațiile, ghidurile utile care, odată însușite, i-ar permite angajatului să performeze la standardele impuse de cerințele postului.

Dacă, urmare a faptului că, deși angajatul a beneficiat de tot sprijinul din partea angajatorului, nu se constată nicio îmbunătățire a performanțelor acestuia sau îmbunătățirile nu sunt semnificative raportat la cerințele locului de muncă ocupat, angajatul va fi convocat la evaluare și, ulterior, se va parcurge un proces de evaluare a acestuia, de cele mai multe ori și indicat, de altfel, a fi realizat în scris, de către o comisie constituită în acest scop, iar nerespectarea procedurii de evaluare profesională atrage după sine eventuala concediere a fi dispusă de angajator. Deși legea nu dispune, pentru corectitudinea procesului, exactitatea tematicii și întrebărilor, răspunsurilor și calificativelor acordate, din comisie este firesc să facă parte superiorul ierarhic al salariatului vizat; totodată, având în vedere particularitățile raporturilor de muncă, precum asigurarea, și pe această cale, a obiectivității procesului de evaluare, din comisie poate face parte și reprezentantul salariaților.

Angajatul trebuie sa aibă posibilitatea atât de a se pregăti pentru evaluare, pe baza tematicii a fi comunicate de angajator, cât și de a contesta rezultatele evaluării și, inclusiv din aceasta rațiune, testarea trebuie riguros făcută iar notarea, fundamentată.

Angajatorul, pe baza rezultatelor evaluării, este singurul care poate dispune cu privire la soarta angajatului. În măsura în care, la nivelul angajatorului, există posturi disponibile, compatibile cu pregătirea și capacitățile profesionale ale angajatului, legea dispune că acestea vor trebui oferite angajatului, neputându-se dispune, în atare situație, concedierea. Odată emisă decizia de concediere, aceasta trebuie să conțină elementele obligatorii prevăzute de lege, iar cauza va fi deferită instanțelor de judecată competente care, deși nu se pot pronunța cu privire la performanțele profesionale ale salariatului raportat la postul pe care îl ocupă, pot anula decizia de concediere dacă nu a fost respectată procedura de evaluare sau dacă, pe baza documentelor de la dosarul cauzei, ar rezulta că lacunele profesionale ale reclamantului nu sunt de o așa gravitate încât să justifice măsura luată.

În concluzie, deși, de foarte multe ori, angajatorii se tem de situațiile când legea tace și sunt descurajați de anumite soluții ale instanțelor de judecată, aceștia au libertatea să dispună cu privire la încetarea raportului de muncă, în contextul în care (i) motivele încetării sunt justificate, (ii) există proceduri consacrate în acest sens și (iii) întregul proces care culminează cu o concediere este temeinic parcurs.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 1770 / 10922
     

    Ascunde Reclama
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    Mușat & Asociații, desemnată Romania Law Firm of the Year la LMG Life Sciences Awards EMEA 2026
    Un portofoliu de peste trei miliarde de euro și patru proiecte strategice conturează una dintre cele mai relevante expresii ale complexității din energia românească | De vorbă cu Oana Ijdelea, coordonatoarea Ijdelea & Asociații despre punctele de fricțiune în dezvoltarea proiectelor energetice, arhitectura juridică transformată într-un veritabil factor de competitivitate și echipa în care mai multe specializări juridice funcționează integrat
    Andronic and Partners asistă Grupul Rheinmetall în cea mai mare achiziție publică din sectorul securității naționale
    Ana Popa, de la primii ani ca avocat stagiar, la rolul de Counsel în practica de Litigii a RTPR: o poveste despre statornicie profesională, implicare directă în mandate dificile și convingerea că excelența în avocatură se construiește prin consecvență, talent și responsabilitate | „Diferența dintre un avocat bun și unul excepțional o face talentul și vocația pentru această profesie. Ceea ce îi permite să rămână în linia întâi este reputația construită în timp, care este strâns legată de încrederea pe care o inspiră clienților”
    Arhitectura juridică a unei mega-finanțări, asistate de Filip & Company și NNDKP: Cum a structurat One United Properties creditul de până la 140 mil. € acordat de UniCredit Bank
    Filip & Company a asistat Christian Tour în cadrul ofertei publice inițiale și al listării la Bursa de Valori București | Echipa a fost coordonată de Olga Niță (partener)
    RTPR asistă EMSA Capital în tranzacția de exit din Aplast
    Urmează o perioadă de tranziție critică pentru piața achizițiilor publice din România, marcată de presiuni simultane din direcții multiple. Creșterea cheltuielilor de apărare va genera un volum semnificativ de proceduri complexe, cu specificități juridice pe care puțini practicieni le stăpânesc în detaliu | De vorbă cu Manuela Guia, coordonatoarea GNP Guia Naghi & Partners, despre noile zone de sofisticare juridică și câteva măsuri prin care ar putea crește transparența și viteza procedurilor fără a afecta calitatea evaluării
    Florian Nițu (PNSA), singurul avocat din România aflat în cursa pentru titlul „CEE Partner of the Year” la ”Legal 500 Central and Eastern Europe Awards 2026” - nu doar într-un an mai bun, ci după două decenii de consecvență în excelență: „Avocatul a devenit, în fapt, un ‘integrator’ în proiectele complexe, responsabil de alinierea componentelor juridice, comerciale și operaționale ale unei tranzacții. Clientul este azi un partener strategic, sofisticat și continuu implicat în gestionarea serviciului avocațial”
    Schoenherr și Legal Ground, în linia întâi a unei tranzacții cu mai multe clase de active prin care Piraeus își restrânge expunerea reziduală din România | Un portofoliu cu credite, leasinguri, participații de risc, garanții și active imobiliare a pus avocații în fața unui mandat aflat la intersecția dintre M&A, banking & finance și real estate
    Mandatele sofisticate, în care soluțiile juridice trebuie dublate de înțelegerea mecanismelor economice, confirmă forța practicii de Insolvență & Restructurare a ZRVP, evidențiată în Tier 1 de Legal 500 | Alexandru Iorgulescu (Partener): ”Pot spune că specific practicii noastre sunt mandatele complexe ce reclamă soluții inovatoare, unde lucrăm adesea pe drumuri ‘neumblate’ și în care problemele de dreptul insolvenței se întrepătrund cu cele civile, societare, administrativ-fiscale”
    Mitel & Asociații a asistat vanzatorii în tranzacția prin care Grupul Monza Ares, susținut de Highlander Partners, a preluat centrul privat de neurochirurgie Brain Institute | Mădălina Mitel, coordonatoarea echipei de proiect: ”Pentru noi, un mandat de M&A reușit este acela în care soluția juridică susține logica economică a tranzacției și permite părților să meargă mai departe cu un proiect viabil”
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...