Costin (BNS): Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este mult dezechilibrat, în favoarea componentei economice

 

"PNRR trebuie să aibă o contribuţie semnificativă la coeziunea economică, socială şi teritorială. Comisia Europeană insistă pe aceste teze şi cere tuturor statelor membre ca abordările acestor planuri naţionale să atingă aceste obiective. Nu trebuie să utilizăm aceste resurse doar pentru a genera creştere economică, ci trebuie să corectăm modul în care creştem, pentru că în ultimii ani România a crescut în mod nesustenabil. Pachetul de resurse trebuie să ducă în aşa fel încât să discutăm de o creştere incluzivă, care să diminueze inegalităţile economice şi sociale. E nevoie de o mai bună echilibrare a acestor investiţii. În opinia noastră, PNRR este mult dezechilibrat în favoarea componentei economice", a declarat Dumitru Costin cu ocazia prezentării unei analize efectuate de BNS asupra proiectului de Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prezentat în urmă cu câteva săptămâni.

 

Liderul BNS a subliniat că, deşi România se laudă că este prima ţară are a trimis proiectul de PNRR la Comisia Europeană, mult mai important este ca planul să fie făcut corect şi asumat la nivelul societăţii româneşti. În plus, Dumitru Costin a apreciat că PNRR trebui să fie centrat pe o strategie de dezvoltare a României.

 

"Vrem să vedem şi noi care este acea strategie de dezvoltare a României pentru că, din modul în care este articulat acest program constatăm că, din păcate, lucrurile merg într-o direcţie greşită", a spus Dumitru Costin.

 

Referindu-se la modul în care au fost alocate resursele financiare în plan teritorial, datele prezentate de preşedintele BNS arată că există câştigători cu privire la modul în care vor fi investiţi cele 30 de miliarde de euro, regiunea nord-vest, regiunea vest şi Bucureşti-Ilfov, şi o sub-alocare în regiunile sărace şi mai ales în mediul rural. Sunt diferenţe semnificative în modul în care sunt alocate resursele în condiţiile în care regiunea nord-vest are 6,1 miliarde euro, regiunea vest 2,89 miliarde euro, în timp ce regiunea sud-vest are 1,47 miliarde, iar regiunea nord-est are 1,67 miliarde euro.

 

"Ce îşi propune România în ceea ce priveşte coeziunea economică, socială şi teritorială? Aproape nimic. Este clar că vom adânci decalajele de dezvoltare economică şi socială între regiuni", consideră Dumitru Costin.

 

De asemenea, pe zona de educaţie, Dumitru Costin a arătat că România are în prezent 5.400 de unităţi şcolare, cu excepţia creşelor şi grădiniţelor, şi doar 98 vor beneficia de investiţii prin PNRR.

 

"Considerăm că alocarea pentru educaţie este mult subdimensionată având în vedere situaţia existentă", a semnalat Costin.

 

În ceea ce priveşte sănătatea publică, intenţiile sunt extrem de scăzute. Sunt 368 de spitale în proprietate publică şi doar 44 ar urma să beneficieze de investiţii prin PNRR, adică aproximativ 11%.

 

"Însă infrastructura de sănătate nu este formată doar din spitale, şi restul componentelor sunt importante, dispensare, cabinete, policlinici. Sunt comunităţi care nu au acces la servicii de sănătate. România nu îşi propune din păcate să rezolve această problemă", a afirmat liderul de sindicat.

 

Una dintre concluziile principale rezultate din analiza BNS este lipsa investiţiilor în capitalul uman în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

 

"În PNRR în zona de capital uman, la capitolul investiţii în capital uman, avem o cifră rotundă şi frumoasă: zero la sută investiţii în capitalul uman. Banii se duc către investiţii în capitalul fizic şi investiţii care merg către capitalul natural. Concluzia este simplă: forţa de muncă nu reprezintă o prioritate nici la nivel de obiectiv şi nici la nivel de investiţii directe. Aşa că să nu mire pe nimeni din clasa politică dacă exodul, migraţia cetăţenilor români către alte pieţe de muncă va continua în ritm accelerat", a subliniat Dumitru Costin.

 

În plus, nu există un interes cu privire la impactul investiţiilor din PNRR asupra locurilor de muncă, fiind prevăzută doar o estimare generală, adică o creştere a numărului de locuri de muncă cu aproximativ 20.000 în fiecare an, a adăugat el.

 

"În opinia noastră, locurile de muncă create prin PNRR, ţinând cont de faptul că multe dintre proiectele menţionate în PNRR vizează sectorul construcţiilor, şi ţinând cont şi de faptul că am mai adăugat 25.000 de lucrători extracomunitari pentru viitorul pieţei muncii din România, ţinând cont că nu există preocupări pentru proprii cetăţeni, pentru a le facilita reinserţia, recalificarea pe piaţa muncii, reintegrarea pe piaţa muncii din România, probabil că multe din aceste locuri de muncă, mai ales cele care sunt generate de construcţii, vor fi adresate lucrătorilor extracomunitari", a concluzionat Dumitru Costin.