Cseke Attila: Guvernul a aprobat proiectul privind zonele metropolitane; vor funcţiona ca asociaţii de dezvoltare intercomunitară

 

"Astăzi, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind zonele metropolitane. Primul act normativ pe această temă din România, pentru că, până astăzi, respectiv până la aprobarea acestui proiect, care de astăzi intră în dezbaterea Parlamentului, nu avem decât un proiect de lege foarte lapidar legat de zonele metropolitane. E unul dintre motivele pentru care aceste zone nu s-au dezvoltat coerent. (...) Acesta este principalul scop al proiectului legislativ, care prevede modalităţile de constituire şi de limitare a zonelor metropolitane, de organizare şi funcţionare a acestora, de competenţe ale acestora şi de finanţare ale acestora", a declarat Cseke Attila, joi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

 

El a precizat că, din statisticile ultimilor ani, reiese că în foarte multe situaţii zona periurbană a marilor oraşe este într-o dezvoltare chiar mai accelerată faţă de centrul zonei respective.

 

Cu referire la proiectul de lege, ministrul a subliniat că aceste zone metropolitane vor funcţiona ca asociaţii de dezvoltare intercomunitară în jurul Capitalei, respectiv a municipiilor reşedinţă de judeţ şi a altor municipii.

 

"Delimitarea acestora, pentru municipiul Bucureşti se referă cel puţin la teritoriul administrativ a judeţului Ilfov. Poate fi şi mai mult, aşa cum astăzi, în mod real, este mai mult. Pentru municipiile reşedinţă de judeţ, acest teritoriu metropolitan va cuprinde primele două coroane urbane, în timp ce pentru celelalte municipii, altele decât reşedinţe de judeţ, prima coroană urbană. Prima coroană urbană înseamnă UAT-ul care are un hotar, este în vecinătatea imediată a nucleului zonei metropolitane, a doua coroană este cu încă un UAT lângă primul inel, prima coroană urbană", a explicat Cseke Attila.

 

El a precizat că prin proiectul de lege sunt stabilite o serie de reguli.

 

"Şi anume, un UAT poate face parte dintr-o singură zonă metropolitană. (...) De asemenea UAT-urile situate pe teritoriul metropolitan, municipiu reşedinţă de judeţ, pot intra doar în componenţa zonelor metropolitane ale acestora, cu câteva excepţii, cele din a doua coroană care sunt şi ele municipii îşi pot forma propria zonă metropolitană. De exemplu, Turda faţă de Cluj este în a doua coroană urbană, dar îşi poate dezvolta, fiind un municipiu important, o zonă metropolitană proprie", a afirmat Cseke Attila.

 

De asemenea, a adăugat el, UAT-urile situate pe teritoriul metropolitan a două sau mai multe municipii altele decât reşedinţe de judeţ îşi pot alege zona metropolitană, precizând că este situaţia UAT-urilor situate în Valea Jiului între Lupeni şi Petroşani sau a celor dintre Dej şi Gherla, în judeţul Cluj.

 

Tot ca o regulă, a punctat acesta, o zonă metropolitană nu poate depăşi limita judeţului din care face parte municipiul, exceptând municipiul Bucureşti.

 

În ceea ce priveşte atribuţiile acestor zone metropolitane, a completat ministrul, ele se referă la aprobarea unor strategii integrate de dezvoltare metropolitană, la Planul de Mobilitate Urbană metropolitană, la Planul Urbanistic General al zonei metropolitane, la politici fiscale comune, la documente de strategie şi planificare, de asemenea la promovarea şi implementarea unor proiecte finanţate din fonduri naţionale, europene sau internaţionale.

 

El a explicat, în privinţa finanţării, că aceasta va fi asigurată din venituri contribuţii proprii ale UAT-urilor care fac parte din zona metropolitană, respectiv dintr-un procent de 5% pe care îl va vira Ministerul de Finanţe fiecărui UAT din impozitul pe venit încasat pe teritoriul UAT-ului respectiv.

 

"Foarte important, sunt nişte limite prevăzute în actul normativ, astfel încât în această zonă metropolitană (...) şi UAT-urile mai mici să îşi găsească interesul, dacă vreţi, de dezvoltare a infrastructurii. Drept urmare, sumele acestea virate zonelor metropolitane se vor folosi - minimum 30% pentru investiţii în UAT-urile din zona periurbană, adică alăturate nucleului municipiului reşedinţă de judeţ sau al altui municipiu şi maximum 70% pentru investiţiile din nucleu, astfel asigurând şi dezvoltarea infrastructurii şi în zona adiacentă", a mai declarat Cseke Attila.