Economist român: Ipoteze precum „nu vine, domnule, nicio criză”, ne fac vulnerabili. România ar putea avea nevoie de FMI

România se îndreaptă direct spre o scădere a ratingului suveran până la finalul lui 2020 şi întoarcerea FMI din cauza umflării deficitului bugetar care va ajunge la valori apropiate de 5% în acest an,este de părere Radu Crăciun,preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.

„Deficitul bugetar al României era deja cel mai mare din UE, depăşind 4% încă de dinainte de izbucnirea coronavirusului. Prin politicile populiste precedente, făcute pe ipoteza fundamentată prin «nu vine, domnule, nicio criză, nu mai exageraţi atât», ne fac acum extrem de vulnerabili dintr-o perspectivă bugetară. Iar vestea proastă este că nici agenţiile de rating şi nici investitorii nu ţin cont de justificările perfect raţionale pentru care deficitul bugetar va ajunge în noile condiţii la valori apropiate de 5%. Cu cât deficitul oricărei ţări va atinge cote din ce în ce mai ridicate, profilul ei de risc va creşte. Iar faptul că UE permite deficite de peste 3% este irelevant pentru agenţiile de rating. Ele vor fi obligate să reflecte noul profil de risc al ţărilor în rating-urile pe care le dau", explică Radu Crăciun într-o opinie publicată vineri pe blogul personal.

Rating-ul României de la cele trei agenţii internaţionale importante este BBB- (Baa3 în cazul agenţiei Moody's), nivel aflat la limita inferioară a investment grade, adică recomandat investiţiilor. O depunctare ar duce România în categoria "junk", ceea ce va majora costurile de finanţare ale statului român şi la presiune suplimentară pe buget.

Mexicul este prima ţară importantă care a fost lovită, joi, de valul de retrogradări - depunctare la BBB de la BBB+ - care stă să pornească la nivel global din cauza pandemiei de coronavirus şi a şocului preţurilor ultra-scăzute la petrol. Mexicul a intrat încă de anul trecut sub lupa a cel puţin două din agenţii, care au revizuit perspectiva la negativă în condiţiile unei contracţii economice în 2019 şi a dificultăţilor întâmpinate de compania naţională de petrol şi gaze Pemex.

În cazul României, la mijlocul lunii decembrie, S&P a reconfirmat ratingul ţării noastre la BBB-, dar a revizuit perspectiva la "negativă" de la "stabilă" pe fondul creşterii deficitelor extern şi fiscal, agenţia motivând decizia spunând că majorarea de salarii şi în special pensii plănuită pentru 2020 va contribui în continuare la lărgirea deficitului de cont curent, care deja a crescut substanţial.

Perspectiva negativă „sugerează că, în cazul lipsei unor corecţii de politici economice, scăderea de rating este asigurată", punctează Radu Crăciun, care adaugă că "corecţii pozitive nu au cum să apară, ci doar negative şi în valori mari, având în vedere măsurile excepţionale" de stimulare fiscală pe care Guvernul este nevoit să le ia din cauza opririi bruşte a economiei.

„Dacă m-aţi fi întrebat înainte de epidemie, v-aş fi răspuns că o continuare a implementării creşterii pensiilor cu 40% ne va duce cu certitudine către o scădere de rating şi intrarea în categoria junk. Astăzi, spun că toate măsurile fiscale destinate salvării economiei, dar producătoare de deficite neplanificate, ne vor duce, cel mai probabil, la o retrogradare".

Crăciun adaugă că atenţionează asupra acestei situaţii "nu pentru că am avea de ales, dar pentru a şti ce ne aşteaptă".

Acesta arată că o retrogradare în categoria "junk" va duce la creşterea costurilor de finanţare ale României din cauza profilului de risc mai ridicat şi a scăderii numărului de investitori instituţionali care ar putea achiziţiona obligaţiuni cu un astfel de rating, ceea ce va obliga Guvernul să ceară asistenţă financiară de la FMI şi UE ca în 2008-2009.

„În aceste condiţii, presiunea pe buget s-ar amplifica şi mai mult, cheltuielile cu dobânzile în creştere contribuind şi ele la un deficit bugetar care probabil va ajunge în zona de 5-6%. Va fi contextul care va obliga guvernul României să se întoarcă la FMI şi UE, aşa cum a făcut-o în 2008. O astfel de co-finanţare ar furniza surse de finanţare la un preţ rezonabil pentru deficitul bugetar şi va da un plus de credibilitate României. Nu mai puţin important, FMI va reprezenta din nou ţapul ispăşitor pentru măsuri economice care vor pune capăt iluziilor populiste hrănite în ultimii ani. În locul asumării costurilor politice pentru decizii de corecţie, care altminteri au perfect sens economic, precum amânarea creşterii pensiilor, micşorarea aparatului birocratic şi scăderea cheltuielilor cu salariile în sectorul public, cei de la guvernare, indiferent de culoare politică, vor putea clama că astfel de decizii sunt luate sub presiunea venită de la FMI", scrie preşedintele APAPR.

Radu Crăciun conchide că „drumul revenirii României din şocul economic cu care se confruntă va atrage cel mai probabil scăderea rating-ului de ţară înainte de sfârşitul lui 2020 şi solicitarea ajutorului FMI după alegerile generale".