ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Efectele deciziei CCR nr. 458 din 25 iunie 2020 asupra internării obligatorii și carantinării în contextul pandemiei COVID 19

09 Iulie 2020   |   Alexandru Arjoca, Counsel in departamentul Litigation & Regulatory - DLA Piper România

Lipsa de reacție a legiuitorului după publicarea deciziei CCR nr. 458 din 25 iunie 2020, respectiv 2 iulie 2020, permite cazului confirmat pozitiv cu Corornavirus să refuze internarea obligatorie ori carantinarea, respectiv să solicite, în anumite condiții externarea.

Alexandru Arjoca, Counsel in departamentul Litigation & Regulatory - DLA Piper România

 
 

Decizia CCR nr. 458 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 581 din 2.07.2020, statuează că depozițiile art. 25 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății („măsurile privind prevenirea și gestionarea situaților de urgență generate de epidemii precum și bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al  ministrului sănătății”.    și cele ale art. 8 alin. (1) din OUG nr. 11/2020 privind stocurile  de urgență medicală și unele măsuri aferente carantinei („în cazul epidemiilor/pandemiilor.....dacă există un risc iminent pentru sănătatea publică......ministru sănătății instituie carantina pentru persoanele care intră pe teritoriul României din zonele afectate, ca măsură de prevenire și limitare a bolilor”).

 
În considerentele deciziei – pct. 42 se constată  de către instanța constituțională că prin prevederile lacunare ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 se dau ministrului sănătății complinirea omisiunilor legislative evidente în materia stabilirii bolilor transmisibile  pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii, prin emiterea de ordine. Totodată, câtă vreme internarea obligatorie reprezintă o adevărată măsură privativă de libertate în vederea protejării sănătății publice, neînsoțirea acesteia de garanții – de ex. posibilitatea de a contesta internarea obligatorie în instanță, într-un termen scurt, în conținutul legislației primare (Legea nr. 95/2006), încalcă mai multe drepturi fundamentale printre care dreptul la liberă circulație, dreptul la viață intimă, familială și privată și dreptul de acces efectiv la justiție – pct. 47 – 63 din considerente.

Aceleași argumente juridice au dus la concluzia lipsei de previzibilitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din OUG nr. 11/2020, respectiv complinirea măsurilor legislației primare în materie de carantinare  care au fost date exclusiv în competența ministrului sănătății care stabilește tipurile de carantină, condiții de instituire și încetare a măsurii, fără a reglementa garanții pentru respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cărora li s-a aplicat această măsură, care reprezintă o veritabilă măsură de restrângere a unor drepturi și libertăți  -  pct. 64-71 din considerente.

În aceste condiții, Curtea opinează în sensul stabilirii prin lege, în sensul art. 53 din Constituție, a condițiilor de instituire a internărilor obligatorii/carantinei, în funcție de necesități și a unei proceduri, inclusiv asigurarea unui drept efectiv la justiție atunci când carantina dobândește caracteristicile unei privări de libertate – pct. 71 din considerente.

Conform prevederilor art. 32-33 rap. la art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, dispozițiile legale declarate neconstituționale se suspendă de drept începând cu data publicării deciziei pentru o perioadă de 45 de zile, timp în care legiuitorul are posibilitatea de a pune de acord prevederile declarate neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Dacă nu o face, dispozițiile declarate neconstituționale își încetează efectele de drept, astfel că putem afirma că principalul efect al deciziei de neconstituționalitate este cel al instituirii unei obligații în sarcina legiuitorului, de asanare normativă în acord cu rigorile Constituției.

Art. 147 alin. (4) din Constituție statuează efectul general obligatoriu al deciziilor CCR de la data publicării, având efect pentru viitor. Aceasta înseamnă, în esență, că decizia nr. 458 din 25 iunie 2020 determină consecințe juridice în privința raporturilor/situaților juridice care apar de la momentul publicării sale. Ca urmare, dispozițiile legale constatate neconstituționale rămân aplicabile situaților juridice anterioare publicării respectivelor decizii1.

În ceea ce privește efectul juridic al neconstituționalității unei dispoziții din legea primară asupra unor acte emise în legislația secundară (regulamente, ordine de miniștrii), acesta este unul indirect, în sensul, că actele emise în legislația secundară nu își suspendă/încetează de drept efectele, ele fiind în continuare în vigoare, viciul de neconstituționalitate a legislației primare în baza căruia a fost emis actul secundar putând fi invocat în susținerea nelegalității actului secundar printr-o acțiune în contencios administrativ. Opinia noastră este susținută de jurisprudența și doctrina în domeniu care a apreciat că „măsurile de sancționare disciplinară a unor funcționari cu statut special sunt nelegale deoarece se întemeiază pe un Regulament emis în temeiul unui text contrar Constituției..., potrivit unei practici consolidate ale instanțelor de contencios administrativ, legalitatea actelor administrative se examinează prin raportare la actele normative cu forță juridică superioară, ținând seama de principiul legalității și de principiul ierarhiei și forței juridice superioare a actelor normative consacrate de art. 5 alin. (1) din Constituție și art. 4 alin. (3) din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea unor acte normative. Or, Regulamentul în întregul său este nelegal întrucât a fost emis în temeiul unui text neconstituțional și, în consecință, orice măsuri de sancționare luate în temeiul Regulamentului sunt nelegale2.

În acest context, se pune problema internărilor obligatorii/ carantinării persoanelor confirmate pozitiv  cu virusul SARS Cov 2 printr-un test de laborator, dispuse după data publicării în Monitorul Oficial al deciziei CCR nr. 485 din 25 iunie 2020,  în temeiul  unei metodologii care are la bază prevederi ale Ordinului nr. 414/2020, cu modificările și completările ulterioare, ordin dispus în temeiul prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 și art. 8 alin. (1) din OUG nr. 11/2020.


Ipoteza de mai jos are în vedere doar situația în care după data publicării deciziei CCR există un interval temporar în care legiuitorul nu a luat măsuri pentru remedierea aspectelor de neconstituționalitate, iar refuzul la internare este urmat de o autoizolare strictă menită a evita răspândirea virusului

Astfel, in ipoteza în care autoritățile sanitare încep demersurile procedurale în vederea internării obligatorii a unei persoane, se poate formula un refuz în scris, care să fie consemnat de către acestea.
 
Totodată, persoanele deja internate care  au o evoluție favorabilă, fără  complicații, pot solicita conducerii spitalului, externarea.

De asemenea, nu excludem posibilitatea ca, în practică, în fața unui refuz de a însoți autoritățile sanitare în vederea internării obligatorii să fie sesizate organele de poliție sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicirea a combaterii bolilor, fie (i) în forma prev. de art. 352 alin. (1) C.p. - zădărnicirea combaterii bolilor prin  nerespectarea  măsurilor de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, fie (ii) în forma prev. de art. 352 alin. (2) C.p. - zădărnicirea combaterii bolilor prin nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infecto - contagioase, dacă fapta a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, ipoteză în care se va iniția un dosar penal. Chiar și în această situație,  există un risc redus de atragere a răspunderii penale, cu condiția unei autoizolări stricte, așa cum vom arăta mai jos.
 
Astfel, pentru întrunirea tipicității celor două forme ale acestei infracțiuni trebuie întrunită situația premisă dată de existența unor dispoziții obligatorii în materie de prevenție și încălcarea intenționată sau din culpă a acestora. Unele din dispozițiile obligatorii în materie de prevenire a răspândirii virusului SARS Cov 2 sunt cele  prevăzute de art. 6  alin. (1) teza a II-a  și art. 7 alin. (1) și  (2) teza a II-a din Ordinul MS nr. 414/2020 cu modificările și completările ulterioare, care prevăd obligativitatea transportării și izolării la spital pentru persoanele confirmate pozitiv la testare.

Chiar dacă refuzul internării obligatorii se încadrează în tipicitatea actului material de nerespectare a măsurilor de carantinare și spitalizare obligatorii, impunerea acestor măsuri printr-un ordin de ministru nelegal, duce la  lipsa situației premise, de natură a atrage lipsa de tipicitate a infracțiunii de combatere și zădărnicire a bolilor și, în consecință dispunerea unei soluții de clasare, cu condiția unei autoizolări stricte care să nu permită răspândirea virusului, în condițiile prev. de art. 351 alin. (2) și următoarele C.p.

Concluzie

Lipsa de reacție a legiuitorului după publicarea deciziei CCR nr. 458 din 25 iunie 2020, respectiv 2 iulie 2020, permite cazului confirmat pozitiv cu Corornavirus să refuze internarea obligatorie ori carantinarea, respectiv să solicite, în anumite condiții externarea. Totodată, pasivitatea legiuitorului are consecințe directe asupra legislației secundare emise în temeiul textelor de lege declarate neconstituționale care au impus măsurile de combatere a răspândirii virusului SARS Cov 2, în sensul constatării nelegalității legislației secundare, cu risc minim de atragere a răspunderii penale pentru săvârșirea infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor, sub condiția unei autoizolări stricte în urma refuzului, care să nu aibă ca rezultat răspândirea virusului.


1. A se vedea Maria Safta, Mihaela Mazilu Babel, Efectele în timp ale deciziilor Curții Constituționale, articol publicat pe site-ul www. juridice.ro  - https://www.juridice.ro/602523/efectele-in-timp-ale-deciziilor-curtilor-constitutionale.html
2. A se vedea   Minuta întâlnirii președinților secțiilor de contencios administrative și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel din 23-24 mai 2019 , p. 47-51 disponibilă la  http://inm-lex.ro/wp-content/uploads/2019/09/Minuta-intalnire-contencios-administrativ-si-fiscal-Iasi-23-24-mai-2019.pdf
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 9391 / 10226
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    Patru firme de avocați, în proiectul prin care Banca Transilvania a finalizat cu succes cea mai mare emisiune de obligaţiuni AT 1 din Europa Centrală şi de Est
    Kinstellar a asistat Lidl în achiziția unui teren situat în incinta fostei platforme industriale Aversa din București. Victor Constantinescu (Partner) și Sandra Gheorghe (Senior Associate), în prim plan
    GNP obține o nouă soluție favorabilă definitivă la Înalta Curte de Casație și Justiție prin care a fost anulată o decizie de sancționare emisă de Consiliul Concurenței | Reper jurisprudențial care impune un standard de analiză mai riguros în litigiile de concurență
    PNSA asistă Rex Concepts în obținerea unor linii de finanțare de la Bank Pekao pentru dezvoltarea rețelelor Burger King și Popeyes | Echipa de proiect a fost coordonată de partenerul Silviu Stoica, alături de Ioana Lazăr (Senior Associate) și Crina Stan (Associate)
    Băncilă, Diaconu și Asociații a asistat asociații Mamaia Resort Hotels în vânzarea părților lor sociale către Steaua de Mare Hotels & Resorts
    Fiscalitate ̸ Litigii Fiscale - Practica de Taxe a Kinstellar funcționează ca un „hub” integrat între drept, fiscalitate și finanțe, ce conturează un parcurs procedural previzibil, din faza de control al documentelor până la soluțiile finale ale instanței. Clienții beneficiază de pregătire proactivă, probatoriu robust și o echipă calibrată pentru litigii sofisticate | De vorbă cu Theodor Artenie (Counsel) și Raluca Botea (Counsel) despre tendințele ultimului an, prevenție, timing și modul de lucru al unei echipe recunoscute de directoarele internaționale
    Schoenherr asistă Allianz-Țiriac Asigurări în vânzarea unei clădiri de birouri către Primavera Development. Echipa, coordonată de Mădălina Mitan (partner)
    Clifford Chance Badea a asistat Aukera Energy în obținerea unei finanțări de 60 mil. € pentru primul său proiect de stocare a energiei pe bază de baterii din România
    LegiTeam: GNP Guia Naghi and Partners — Corporate | M&A Associate (2–4 years)
    Primul pas real spre avocatura de business | În culisele programului de practică juridică organizat de Țuca Zbârcea & Asociații, o adevărată școală de formare și începutul unui dialog profesional. Cursanții implicați în program au apreciat comunicarea continuă și proiectele în care au fost implicați și ar recomanda această experiență altor studenți. Avocații-mentori spun că experiența de practică autentică oferă prilejul de a înțelege care sunt valorile ce definesc profesia
    Clifford Chance Badea a asistat consorțiul de bănci de investiții în legătură cu emisiunea de obligațiuni de 600 milioane Euro lansată de DIGI România
    Cum arată, din interior, practica de Concurență de la 360Competition într-un an cu FDI intens, investigații tot mai tehnice și o presiune procedurală care schimbă regulile jocului | De vorba cu Adrian Șter (Managing Partner) despre axele de lucru care definesc practica, evaluarea corectă a riscului şi „linia de apărare” oferită clienţilor. Modelul senior-led bazat pe echipe compacte, rapiditate în decizii şi claritate în recomandări, arată de ce un boutique specializat e chemat frecvent acolo unde mandatele devin prea complicate pentru abordări standard
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...