Utilizarea body-cam-urilor de către inspectorii de muncă. Cum vor putea fi afectați angajatorii și care sunt implicațiile din perspectiva GDPR?
24 Noiembrie 2025 Ioan Dumitrașcu (partener), Cristina Boroșeanu (associate), Ana Zestrașu (associate) - Filip & Company
Întrucât utilizarea body-cam-urilor de către inspectorii de muncă implică înregistrarea imaginii și/sau a vocii persoanelor cu ocazia efectuării activității de control la locul de muncă, aceasta presupune în fapt o prelucrarea de date cu caracter personal și, în consecință, devin aplicabile prevederile Regulamentului general privind protecția datelor personale (UE) 2016/679 (”GDPR”).
| |
Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice[1], dezbătut în spațiul public ca urmare a măsurilor fiscale pe care le include, printre altele, introduce și dreptul personalului din cadrul Inspecției Muncii și inspectoratelor teritoriale de muncă de a utiliza „înregistratoare audio-video portabile de tip body worn camera”.
După ce Guvernul și-a asumat răspunderea, iar Curtea Constituțională a fost sesizată, proiectul a fost într-un final adoptat în ședința comună a celor doua Camere pe 18 noiembrie, fiind trimis spre promulgare Președintelui României.
Principale aspecte reglementate prin proiectul de lege în cauză în ceea ce privește posibilitatea personalului Inspecției Muncii și inspectoratelor teritoriale de muncă de a utiliza „înregistratoare audio-video portabile de tip body worn camera” vizează următoarele aspecte:
· Folosirea camerelor va fi permisă doar în scopul realizării activităților de control și de cercetare a evenimentelor și pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege. Utilizarea în alte scopuri a imaginilor/sunetelor astfel surprinse va fi, în principiu, interzisă;
· Pentru înregistrarea activităților desfășurate la locul de muncă controlat nu va fi necesar consimțământul persoanelor vizate, fapt ce nu ar trebui să echivaleze însă cu lipsa obligației de informare a acestora;
· Imaginile/înregistrările video sau audio vor putea fi păstrate, ca regulă, pentru o perioadă de 6 luni de la data obținerii acestora, cu excepția situațiilor în care vor fi utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea ar urma regimul probelor;
· O procedură privind înregistrarea și fixarea cu mijloace foto-audio-video, stocarea și accesarea acestora, va fi adoptată prin ordin al Ministrului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
1. Implicațiile față de angajatori si implicațiile decurgând din GDPR
Întrucât utilizarea body-cam-urilor de către inspectorii de muncă implică înregistrarea imaginii și/sau a vocii persoanelor cu ocazia efectuării activității de control la locul de muncă, aceasta presupune în fapt o prelucrarea de date cu caracter personal și, în consecință, devin aplicabile prevederile Regulamentului general privind protecția datelor personale (UE) 2016/679 (”GDPR”).
Inspecției Muncii/ inspectoratele teritoriale de muncă, în calitate de operator/i de date, va/vor avea obligația de a respecta toate prevederile legale din materia protecției datelor prevăzute de GDPR și implicit și obligația de a asigura informarea persoanelor vizate, dar și obligația de a da curs drepturilor persoanelor vizate (i.e., salariații surprinși în timpul controlului), în condițiile legii (e.g., dreptul de acces, dreptul la ștergerea datelor).
Deși Inspecția Muncii și inspectoratele teritoriale de muncă au atribuții în domeniul relațiilor de muncă (e.g., controlează aplicarea reglementărilor legale, stabilirea şi acordarea drepturilor cuvenite salariaţilor), iar prelucrarea va avea loc la locul de muncă prin utilizarea unor mijloace de supraveghere video, nu vor deveni incidente cerințele suplimentare prevăzute de art. 5 din Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a GDPR, întrucât situația premise nu este îndeplinită și anume folosirea bodycam-urilor nu este desfășurată de angajator în urmărirea unui interes legitim al său.
În principiu, în lipsa inițierii unei proceduri judiciare ulterioare, termenul de 6 luni de stocare a datelor care vor fi astfel colectate ar trebui să constituie o perioadă necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate datele. Prelucrarea datelor cu caracter personal cu depășirea duratei justificate de scopul colectării ar putea crea premisele invocării de către persoana vizată a dreptului la ștergerea datelor sale cu caracter personal.
2. Curtea Constituțională a fost sesizată cu o obiecție de neconstituționalitate
Deși Guvernul României și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, Curtea Constituțională a României a fost sesizată cu o obiecție de neconstituționalitate, iar printre criticile formulate se regăsesc și prevederile privind utilizarea înregistratoarelor audio-video portabile de tip body worn camera.
În urma analizării criticilor formulate, Curtea Constituțională a transmis printr-un comunicat de presă[2] din 20 octombrie 2025 că respinge obiecția cu privire la legea în ansamblu, afirmând: „utilizarea unor „body worn camera/bodycam” de către funcționarii care interacționează cu cetățenii reprezintă concretizarea unor obligații pozitive de natură normativă ale statului, în sensul asigurării unui serviciu public corect, transparent și echilibrat, pentru garantarea securității juridice a cetățeanului.”
De asemenea, a fost publicată și Decizia nr. 481 din 20 noiembrie 2025[3], prin care instanța a statuat că nu există o încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 26 (viața intimă, familială și privată) și art. 41 (munca și protecția socială a muncii) prin prevederile criticate.
3. Practica autorităților în situații similare
În prezent, prevederi similare celor propuse prin proiectul de lege în cauză există în ceea ce privește activitatea personalului Poliției Române. În temeiul acestora, polițistul poate utiliza mijloace foto-audio-video din dotare, inclusiv de tip body-cam prin care să înregistreze în spații publice în timpul acțiunilor pe care le întreprinde.
Și în acest caz, se prevede expres că nu este necesar consimțământul persoanei vizate, păstrarea datelor realizându-se pe o perioadă de 6 luni de la data obținerii lor.
Analizând practica Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), reiese că prelucrarea datelor cu caracter personal prin diverse mijloace audio-video de către autoritățile publice, în lipsa unei obligații legale a operatorului de date, a fost sancționată de către ANSPDCP cu ocazia mai multor investigații (e.g., Politia Locala Constanta, Politia Locală Cluj, Politia Locală sector 4).
În urma acestor investigații, ANSPDCP a constatat, în principiu, că instituțiile publice au prelucrat date cu caracter personal prin utilizarea camerelor portabile de tip Body Cam, cu funcție de înregistrare audio – video, fără să existe o obligație legală expresă a operatorilor și fără îndeplinirea vreunei alte condiții prevăzute la art. 6 alin. (1) GDPR, deși potrivit art. 5 alin. (1) lit. a) GDPR, operatorii aveau obligația de a prelucra datele în mod legal, echitabil și transparent față de persoanele vizate.
Astfel, a fost aplicată sancțiunea avertismentului, împreună cu un plan de remediere care a impus obligația în sarcina instituției publice de a asigura conformitatea operațiunilor de prelucrare efectuate prin utilizarea sistemelor audio-video portabile de tip body-cam cu dispozițiile art. 5 și art. 6 din GDPR (existența unui temei legal de prelucrare conform art. 6 alin. 1 și asigurarea transparenței cu privire la prelucrarea datelor personale conform art. 5 alineatul 1 lit. a).
4. Concluzie
Așa cum am anticipat deja, proiectul de lege a fost adoptat în cele două Camerele ale Parlamentului, urmând să producă efecte după promulgarea și publicarea sa în Monitorul Oficial.
Ulterior acestui moment, dispozițiile Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative va constitui temeiul legal pentru prelucrarea datelor cu caracter personal de către personalul Inspecției Muncii și inspectoratelor teritoriale de muncă, în condițiile expuse în prezentul articol.
În ceea ce privește demersurile suplimentare impuse de legislația din materia protecției datelor (e.g., informarea persoanelor vizate cu privire la activitatea de prelucrare, efectuarea impactului asupra protecției datelor), acestea vor trebui aduse la îndeplinire de către autoritatea publică ce are calitatea operator de date, astfel încât activitatea de prelucrare de date personale să fie desfășurată în conformitate cu legea.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 538 / 10753 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
Legiteam | GNP Guia Naghi and Partners is looking for a talented lawyer (Corporate & M&A)
Ghid pentru clienții sofisticați | Cum arată, în 2026, ierarhia firmelor internaționale de avocatură din România, creionată de Chambers Europe și Legal 500: CMS se detașează ca lider prin amploarea și diversitatea platformei sale, iar Clifford Chance își conservă profilul de firmă de referință în domeniul finanțărilor. Mai jos în clasament, dar pe podium, DLA Piper Dinu și Dentons își confirmă forța în câteva arii de practică, iar Eversheds are o prezență modestă
LegiTeam: Reff & Associates is looking for a 3 - 6 years Attorney at Law | Dispute Resolution
INTERVIU - De vorbă cu Ana-Maria Andronic, fondatoarea Andronic and Partners, despre parcursul echipei care a ales să facă lucrurile diferit față de modelul tradițional de „Big Law”, mizând pe agilitate și profunzime profesională: ”Țelul meu, ca profesionist și manager, este să creez echipe cât mai independente și autonome; încurajez idei contrare și noi, sunt alături de colegi ori de câte ori au nevoie de mine sau simt că pot fi o valoare adaugată într-un proiect” | Mandatele cross-border și tranzactiile complexe au adus firma pe radarul ghidurilor juridice internaționale
Un nou front juridic la Washington | Forty Management AG acționează România în judecată la ICSID. Schoenherr (Viena) și Daniel F. Visoiu sunt alături de reclamanți în acest arbitraj în care România este reprezentată printr-o structură instituțională complexă, care include și Banca Națională a României, într-o notă ce sugerează implicații financiare sau monetare deosebite
Eșec de strategie juridică sau impas suveran? România, sancționată repetat în SUA pentru că ascunde activele ce pot fi executate de familia Micula. Săptămâna aceasta a fost obligată la plata unei amenzi noi, de 5,8 milioane de dolari, ridicând totalul penalităților la 21 milioane de dolari | Cazul Micula vs România a devenit „pacientul zero” într-o dezbatere juridică amplă care vizează arhitectura tratatelor de investiții în interiorul Uniunii Europene
CMS alături de Scatec în finanțarea unui portofoliu de proiecte solare de 190 MW în România | Echipa multidisciplinară, cu Ramona Dulamea (Senior Counsel) și Varinia Radu (Partener), în prim plan
Studiu LSEG Data & Analytics Q1 2026 | Piața globală de M&A a crescut cu 27% în primul trimestru, cu un avans spectaculos în Europa, unde a atins maximul ultimilor opt ani. CMS și DLA Piper continuă să stralucească în topul global al consultanților juridici, Clifford Chance și Schoenherr rămân active în clasamentele continentale, iar în Top 20 Europa de Est sunt vizibile doar două firme cu birou la București
RTPR asistă Macquarie Asset Management într-o tranzacție în distribuția energiei electrice de aproximativ 700 mil. € cu o echipă coordonată de Roxana Ionescu (Partner) | Costin Tărăcilă (Managing Partner): ”Tranzacția reprezintă încheierea unui ciclu investițional complet pentru Macquarie Asset Management în acest portofoliu, pe parcursul căruia RTPR a avut privilegiul de a acționa în calitate de consultant juridic de încredere de la investiție până la exit”
Filip & Company a asistat Banca Transilvania în cea mai mare emisiune de obligațiuni din CEE, prin care a atras un miliard de Euro de pe piețele externe. Clifford Chance a fost alături de consorțiul de bănci de investiții în acest proiect | “Astfel de tranzacții ridică standardele și creează repere pentru viitoarele finanțări”, spun avocații
RTPR contribuie la clarificarea jurisprudenței privind biletele la ordin într-un litigiu financiar-bancar cu miză de aproximativ 1,5 milioane RON. Alexandru Stănoiu (Counsel) și Șerban Nițulescu (Associate), în prim plan
RTPR obține definitiv peste 1,7 mil. € pentru un client din zona ONG, în urma anulării a 80 de contracte de vânzare într-un litigiu de proprietate cu peste 90 de pârâți | Alexandru Stănoiu (Counsel) și Șerban Nițulescu (Associate), în prim plan
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





