Grindeanu: Vrem să recuperăm, în următorii 10 ani, deficitul de infrastructură rutieră şi feroviară

 

"Am discutat cu Excelenţa Sa Peer Gebauer, Ambasadorul Republicii Federale Germania, despre colaborarea bilaterală în contextul interesului comun pentru stimularea dezvoltării infrastructurii rutiere, feroviare şi aeroportuare din România. Firmele germane sunt de mult timp prezente pe piaţa românească de profil. Este un aspect important din perspectiva dezvoltării infrastructurii din România prin finanţare europeană (PNRR, POT, CEF 2.0) şi din bugetul naţional", menţionează Grindeanu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

 

Şeful de la Transporturi reiterează faptul că, prin Planul Investiţional, România are în vedere dezvoltarea infrastructurii de transport până în 2030.

 

"Vrem să recuperăm, în următorii 10 ani, deficitul de infrastructură rutieră şi feroviară. Prin PNRR urmează să ne axăm inclusiv pe două paliere de reformă: transport sustenabil, decarbonizare şi siguranţă rutieră; managementul calităţii în domeniu şi îmbunătăţirea capacităţii administrative", a notat Grindeanu.

 

Pe 30 decembrie 2021, Executivul a adoptat Hotărârea de Guvern privind Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021 - 2030, act normativ care modifică şi completează Master Planul General de Transport al României, potrivit unui comunicat remis de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

 

Aprobarea acestui Program Investiţional reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi care trebuiau îndeplinite până în 31 decembrie, fiind şi o condiţie favorizantă pentru aprobarea noului cadru financiar multianual 2021 - 2027.

 

Potrivit Ministerului Transporturilor, Programul Investiţional adoptat corelează trei arii majore de interes pentru perioada 2021 - 2030, referitoare la recuperarea deficitului de infrastructură de bază la nivel naţional pe toate domeniile de transport, dar mai ales în sectorul de transport rutier, aplicând politicile şi standardele UE referitoare la reţelele transeuropene de transport, îndeosebi în cadrul sectorului feroviar, cu respectarea ţintelor de înverzire a sectorului de transport stabilite în cadrul Pactului Ecologic European şi a pachetului Fit for 55, mai ales în ceea ce priveşte sectorul rutier.

 

De asemenea, programul investiţional atinge aspectele integrării tiparelor de călătorie de lung parcurs cu cele de scurt parcurs, în special în nodurile urbane importante ale României.

 

Potrivit MTI, programul acoperă nevoile integrale de dezvoltare a infrastructurii de transport din România şi prevede necesitatea realizării a 6.624,1 kilometri de reţea rutieră (autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2.900,5 kilometri aferenţi reţelei primare şi 3.723,6 kilometri aferenţi reţelei secundare.

 

În ceea ce priveşte reţeaua feroviară, programul vizează realizarea a 3.274,8 kilometri de cale ferată aferenţi reţelei primare şi 1.228 kilometri aferenţi reţelei secundare.