Havrileţ: Ministerul Economiei a pregătit un draft de modificare a Legii offshore, dar îl va promova în Parlament după alegeri

 

El a participat la videoconferinţa Profit Energy.Forum, cu tema "Energia post-coronavirus".

 

"Dorim foarte mult ca piaţa gazelor naturale din România să se îmbogăţească cu noi surse şi aici salut compania Black Sea Oil and Gas, un foarte hotărât investitor în zona Mării Negre care nu a abdicat de la investiţia pe care au început-o, chiar în contextul unei legislaţii ostile şi a mers mai departe", a spus Havrileţ, în debutul evenimentului.

 

Oficialul citat a subliniat că le-a promis investitorilor modificarea Legii offshore după alegeri.

 

"Am avut discuţii cu producătorii şi investitorii din zona Mării Negre, cărora le-am promis că, imediat după ce în Parlament vom avea o altă structură, vom îmbunătăţi legislaţia offshore astfel încât investitorii din această zonă să aibă posibilitatea să-şi recupereze investiţiile activând într-o legislaţie stabilă, predictibilă şi mai ales nonretroactivă. Avem nevoie de gaze naturale, avem nevoie de politici prietenoase pentru investitorii din acest sector", a susţinut el.

 

Reprezentantul ministerului a explicat că gazul este un combustibil de tranziţie spre un sector energetic cu emisii reduse de carbon, dar este tot un combustibil fosil.

 

"Competiţia abia acum începe. Va câştiga cine va aduce primul gazele la ţărm, cine va fura startul. Deci este foarte important ca statele să fie prietenoase cu mediul de afaceri, pentru că trebuie să recunoaştem că în câţiva ani va veni o directivă care va înlocui situaţia cărbunelui cu cea a gazelor, pentru că şi gazele sunt tot un combustibil fosil. De aceea trebuie să ne grăbim. Am avut o serie de discuţii cu investitorii din Marea Neagră, cu ONG-urile care reprezintă interesul gazelor naturale din Marea Neagră, chiar am punctat elementele restrictive care se mai găsesc în Legea offshore şi ministerul va pune în faţa Parlamentului, imediat după alegeri, o nouă Lege offshore, astfel încât interesele investitorilor să fie luate în considerare", a continuat Havrileţ.

 

Potrivit acestuia, ministerul a ajuns deja la un consens cu investitorii privind forma unui proiect de modificare a legii.

 

"Pentru că actuala lege offshore a fost votată de acest Parlament şi este foarte greu de crezut că acelaşi Parlament va da legii o altă formă. Dar noi ne pregătim în avans, am avut runde de discuţii, cu partenerii din zona de interes din Marea Neagră aş putea zice chiar că avem un draft convenit cu investitorii din Marea Neagră, cu excepţia redevenţelor, care fac parte din Legea petrolului, dar şi acolo se va discuta. Trebuie să avem în vedere competiţia cu acest new entry, mă refer la Turcia şi nu trebuie să neglijăm interesele Ucrainei, deci competiţia va creşte şi o să vedem zilele următoare că Ucraina va deveni mult mai vocală în a-şi promova interesele în sectorul gazelor extrase din Marea Neagră", a mai afirmat secretarul de stat.

 

Regimul fiscal din Turcia este mult mai prietenos decât în România, iar în Ucraina încă nu există aceste elemente de fiscalitate, dar şi aici vor fi mult mai reduse, deci este clar că lucrurile trebuie duse într-o direcţie în care toată lumea să aibă de câştigat, a adăugat Havrileţ.

 

Totodată, el a amintit studiul Deloitte în sectorul offshore din România, potrivit căruia, în următorii 25 de ani, bugetul ţării va câştiga 30 de miliarde de euro din gazele din Marea Neagră.

 

"Dorim să instaurăm o relaţie de tip win-win cu investitorii şi trebuie să recunoaştem cele mari trei categorii de riscuri: riscul geologic, al business-ului şi riscul militar, ştim ce s-a întâmplat în Crimeea, ca atare regimul fiscal trebuie să ţină cont şi de aceste lucruri", a continuat Havrileţ.

 

Întrebat dacă va fi pus în discuţie draftul de modificare a Legii offshore înaintea alegerilor, el a răspuns: "Bineînţeles, însă din cauza unor dispute politice ar putea fi înţeles greşit. Astfel că dorim ca această lege să fie votată prin consens, dacă nu cu o majoritate largă".

 

În Marea Neagră românească există un potenţial de 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, însă marile proiecte sunt îngheţate din cauza legislaţiei din sectorul petrolier offshore.

 

OMV Petrom şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42 - 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

 

Anul trecut, Exxon şi-a anunţat intenţia de a se retrage din România. La rândul lor, reprezentanţii OMV Petrom au susţinut în mai multe rânduri că extracţia gazelor din perimetrul Neptun Deep va deveni incertă, dacă nu va fi modificată Legea offshore.

 

Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat în repetate rânduri, încă de la preluarea mandatului, că legislaţia din sectorul petrolier offshore va trebui aprobată în Parlament prin consens politic, iar Guvernul nu va avea nicio iniţiativă în acest sens