KPMG:Prezentarea informaţiilor privind impactul climatic în rapoartele anuale ale marilor bănci înregistrează un progres lent

 

În ciuda unui consens larg asupra necesităţii unei transparenţe sporite cu privire la impactul climatic, analiza arată că, în timp ce multe instituţii au făcut paşi clari spre a prezenta voluntar mai multe informaţii, toate băncile analizate oferind unele informaţii legate de climă, progresul în direcţia prezentării unor informaţii mai detaliate a încetinit şi variază semnificativ de la un teritoriu la altul.

 

"Băncile din jurisdicţiile care au implementat deja reglementări mai stricte privind prezentarea informaţiilor legate de climă au progresat cel mai mult în direcţia prezentării unor informaţii îmbunătăţite - băncile din Marea Britanie fiind cele mai avansate. Între acelaşi timp, unele jurisdicţii în care nivelul informaţiilor prezentate în rapoartele anuale a fost în trecut mai scăzut au recuperat decalajul faţă de jurisdicţiile mai avansate. Înfiinţarea Consiliului pentru Standarde de Sustenabilitate Internaţionale (ISSBTM) marchează un moment important în crearea unui cadru de referinţă global pentru o raportare de sustenabilitate consecventă şi relevantă pentru investitori - inclusiv cu privire la impactul climatic. În anticiparea noilor standarde de prezentare a informaţiilor ce vor fi emise de ISSB, conform analizei KPMG, există indicii că unele bănci au adoptat o abordare de expectativă până când vor avea mai multă claritate cu privire la noile standarde", se arată în raport.

 

În ciuda progresului mai lent, analiza KPMG evidenţiază faptul că băncile sunt conştiente de riscurile legate de climă, în special atunci când este vorba de descrierea riscurilor pe care le-au identificat şi de modul în care şi-au creat structurile de guvernanţă necesare pentru a gestiona aceste riscuri. Având în vedere accentul tradiţional al băncilor pe managementul riscului, nu este atât de surprinzător faptul că majoritatea instituţiilor analizate oferă informaţii detaliate în această privinţă, spune documentul.

 

77% dintre băncile analizate indică faptul că integrează riscurile legate de climă în cadrul mai larg de gestionare a riscurilor şi că încep să aplice procesele uzuale de identificare, evaluare, gestionare şi raportare asupra riscurilor legate de climă.

 

Multe dintre bănci recunosc, de asemenea, că riscul legat de climă este un risc global care le afectează celelalte riscuri. Celelalte riscuri cel mai frecvent afectate sunt riscul de credit, riscul reputaţional, riscul de conformitate şi riscul operaţional. Cu toate acestea, în timp ce informaţiile privind riscul de credit sunt detaliate în partea de început a rapoartelor anuale, foarte puţine dintre bănci conectează aceste informaţii cu impactul asupra situaţiilor financiare.

 

"Raportarea de sustenabilitate devine o parte din ce în ce mai importantă a pachetului de raportare al companiilor, iar băncile nu fac excepţie. Din acest raport vedem că băncile înţeleg necesitatea prezentării informaţiilor privind impactul climatic şi că fac multe raportări voluntare în acest sens. Cu toate acestea, accentul tot mai mare pe cerinţele de reglementare este binevenit, deoarece va conduce la mai multă consecvenţă şi va stabili standarde clare. Băncile româneşti trebuie să se pregătească pentru cerinţelor de reglementare sporite la nivel global şi european, în particular pentru noile Standarde Europene de Raportare asupra Sustenabilităţii (ESRS), care se vor aplica multor companii din UE", a declarat Monica Drăgoi, director în Departamentul de Audit din KPMG România şi specialist în raportare de sustenabilitate.

 

Raportul de analiză comparativă asupra informaţiilor legate de climă, întocmit pentru al doilea an consecutiv de KPMG, are la bază cele mai recente rapoarte anuale publicate de 35 de bănci majore din întreaga lume - oferind perspective utile pentru investitori, autorităţile de reglementare, companiile care raportează informaţii privind sustenabilitatea, precum şi pentru alte părţi interesate.

 

"Acest studiu este o lectură interesantă, deoarece ilustrează cât de importantă este sustenabilitatea pentru viitorul sectorului bancar. Băncile trebuie să conştientizeze faptul că schimbările climatice şi orientarea spre sustenabilitate le pot afecta în mai multe moduri. Desigur, ar trebui ca băncile în primul rând să menţină propriile emisii din activitate operaţională la un nivel cât mai scăzut şi să ţintească spre emisii nete zero. În ceea ce priveşte investiţiile, băncile ar trebui să ţină cont de potenţialele riscuri asupra portofoliilor lor ca urmare a schimbărilor climatice (spre exemplu, dezastrele naturale care pot afecta capacitatea creditorilor de a rambursa împrumuturile). Mai mult, orientarea spre sustenabilitate poate afecta viabilitatea investiţiilor în anumite sectoare (cum ar fi cel al combustibililor fosili) şi poate genera inclusiv probleme reputaţionale. Un punct important menţionat în studiu este conceptul de emisii finanţate, adică ideea de a măsura efectul investiţiilor unei bănci asupra schimbărilor climatice. Majoritatea băncilor incluse în studiu s-au angajat să atingă un nivel zero de emisii finanţate (şi operaţionale) nete până în 2050 (sau mai devreme). Studiul arată, de asemenea, că orientarea spre sustenabilitate generează multe oportunităţi pentru bănci de a-şi dezvolta afacerile, de exemplu prin investiţii în sectorul în creştere al energiei verzi, şi să contribuie în acest fel la combaterea schimbărilor climatice. Încurajez executivii din sectorul bancar să citească acest raport şi sper că va fi util în promovarea dezvoltării sustenabile a sectorului", a adăugat Angela Manolache, partener coordonator al sectorului serviciilor financiare pentru KPMG România.

 

KPMG este o organizaţie globală de firme independente de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor, care îşi desfăşoară activitatea în 145 de ţări şi avea la finalul anului financiar 2021 aproape 236.000 de angajaţi în firmele membre din întreaga lume.

 

În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău. În prezent dispunem de un număr de peste 1000 de profesionişti, atât cetăţeni români, cât şi străini.