ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Noua procedură a concordatului preventiv facilitează companiilor aflate în dificultate obținerea aprobării unui Plan de restructurare

29 Septembrie 2022   |   Cristian Gavril (Director) și Corneliu Mușat, Senior Manager - PwC Business Recovery Services

Concordatul este o procedură judiciară de prevenire a insolvenței, a cărei deschidere suspendă executările silite, iar debitorul își redresează activitatea și își achită total sau parțial creanțele afectate în baza unui plan de restructurare votat de creditorii ale căror creanțe sunt afectate și care va fi omologat de judecătorul-sindic, după verificarea îndeplinirii condițiilor de legalitate.

 
 
Reducerea fenomenului insolvenței companiilor constituie o preocupare la nivelul tuturor statelor, în special în condițiile crizelor economice, când numărul companiilor aflate în dificultate crește. Odată cu transpunerea în legislația națională a Directivei UE nr. 1023/2019 prin Legea nr. 216/2022 a fost modificată și completată Legea nr. 85/2014, cadrele de restructurare preventivă fiind reconfigurate cu scopul asigurării unor pârghii mai eficiente de salvare a companiilor ce înregistrează dificultăți financiare, pentru a-și putea restructura afacerile și a evita insolvența. În acest context, procedura concordatului preventiv a fost ajustată, facilitând obținerea de către societățile aflate în dificultate a aprobării Planului de restructurare de către creditori.

Ce este concordatul preventiv și cine poate cere deschiderea procedurii

Concordatul este o procedură judiciară de prevenire a insolvenței, a cărei deschidere suspendă executările silite, iar debitorul își redresează activitatea și își achită total sau parțial creanțele afectate în baza unui plan de restructurare votat de creditorii ale căror creanțe sunt afectate și care va fi omologat de judecătorul-sindic, după verificarea îndeplinirii condițiilor de legalitate. Acesta oferă societății aflate în dificultate posibilitatea de redresare pe baza unui Plan de restructurare, care trebuie să prevadă și modalitatea de achitare a creanțelor față de toți sau o parte dintre creditori (creditorii afectați prin concordat) și care, după ce va fi aprobat de acești creditori, va fi omologat de către judecătorul sindic.

Procedura poate fi accesată de debitorii aflați în dificultate, respectiv în orice împrejurare care determină o afectare temporară a activității ce dă naștere unei amenințări reale și grave la adresa capacității viitoare de a-și plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri adecvate. Administratorul concordatar va atesta starea de dificultate, judecătorul sindic urmând să pronunțe hotărârea de deschidere a procedurii de concordat și în funcție de îndeplinirea acestui criteriu. Creditorii dobândesc dreptul de a formula cererea de deschidere a procedurii concordatului, dacă obțin acordul debitorului.

Planul de restructurare, documentul care stă la baza procedurii Concordatului

După deschiderea procedurii, Administratorul concordatar sau Debitorul, asistat de acesta, întocmește Planul, care va conține măsurile adecvate pentru redresare și o analiză privind situația economică a debitorului, situația salariaților precum și o descriere a cauzelor și a nivelului stării de dificultate. Pot fi abordate mai multe tipuri de măsuri cum ar fi: restructurarea operațională, valorificarea activelor, a întreprinderii ca ansamblu independent, reorganizarea persoanei juridice (fuziune sau divizare), modificarea structurii capitalului social (majorare de capital, cooptarea de noi asociați, conversia creanțelor în acțiuni cu majorarea capitalului social). Programul de plăți către creditori se poate proiecta pe maxim 48 de luni (majorată cu 24 de luni față de reglementarea anterioară), termen ce poate fi prelungit cu 12 luni de judecătorul sindic pe baza unei solicitări motivate. Procentul minim de achitare a creanțelor în primul an a fost redus de la 20% la 10%.

Alte avantaje oferite de noul Concordat preventiv societăților în dificultate

Îndată după deschiderea procedurii și până la omologarea Planului de către judecător, procedurii concordatului i se atașează de drept efectul suspensiv al tuturor executărilor silite, în condițiile legii, pentru un termen de 4 luni, ce poate fi prelungit motivat până la 12 luni în anumite condiții, cu anumite excepții prevăzute de lege. Pe durata suspendării executărilor silite, nu se poate deschide procedura insolvenței debitorului. În aceeași perioadă se suspendă curgerea dobânzilor, penalităților de întârziere și a oricăror altor cheltuieli aferente creanțelor afectate, până la data omologării Planului. Partenerii contractuali din contractele esențiale, necesare pentru continuarea activității curente a căror suspendare ar duce la întreruperea acesteia nu pot refuza executarea contractelor, cere rezilierea, executarea în mod anticipat sau modifica aceste contracte în detrimentul debitorului, pentru creanțe născute anterior intervenirii suspendării executării, exclusiv pentru neplata creanțelor, cu condiția ca debitorul să respecte obligațiile care ajung la scadență în cursul suspendării executării silite. Finanțările intermediare, oferite până la omologarea unui Plan precum și finanțările noi dobândesc un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale debitorului, libere de sarcini.

Spre deosebire de cerința din vechea reglementare, privind obținerea unui prag de minim 75%, care se aplica la totalul creanțelor acceptate și necontestate, acum aprobarea Planului se obține doar din partea creanțelor afectate și este mai facilă având trei paliere de exigență: 1) aprobarea Planului de majoritatea absolută în cadrul fiecărei categorii de creanțe, 2) în cazul în care prima exigență nu este îndeplinită, Planul este considerat aprobat dacă este votat a) de o majoritate a categoriilor de creanțe, din care una trebuie să fie o categorie de creanțe care beneficiază de cauze de preferință sau orice altă categorie decât categoria prevăzută la finalul ierarhiei sau b) de cel puțin o  categorie de creanțe cu drept de vot, alta decât o categorie  care nu ar primi nicio plată în caz de faliment. În aceste două ultime situații, Planul se consideră aprobat chiar și cu votul a minim 30% din valoarea creanțelor afectate echilibrul urmând a se regla prin necesitateau asigurării unui tratament corect și echitabil. În privința voturilor pe categorii, se remarcă: a) o schimbare a ierarhiei creanțelor față de cea din reorganizarea judiciară, respectiv creditorii stabiliți ca fiind indispensabili sunt așezați înaintea creanțelor bugetare; b) faptul că acum, pe baza unor criterii, se pot constitui sub-categorii de creditori care să aibă un tratament diferențiat în cadrul aceleiași categorii de creditori.

După omologarea Planului: a) toate creanțele afectate sunt modificate din punct de vedere al termenului de plată și/sau al sumei pe care debitorul va fi obligat să o achite din totalul valorii creanței preexistente, activitatea trebuind restructurată conform măsurilor prevăzute de Plan. Planul va fi opozabil chiar și creditorilor afectați care nu au votat sau au votat împotrivă și nu va produce efecte directe față de creditorii neafectați. Pentru ca o reducere a creanțelor să rămână în vigoare, Planul de restructurare trebuie să nu eșueze; b) debitorul menține conducerea activității sale și își va desfășura activitatea în limitele afacerii sale obișnuite, cu respectarea Planului de restructurare iar administratorul concordatar va avea atribuții de supraveghere a activității debitorului și a îndeplinirii Planului; c) procedura insolvenței nu se poate deschide la cererea creditorilor afectați; d) executările silite privind creanțele afectate se suspendă de drept; d) creditorul cu creanță neafectată sau care a acumulat creanțe noi nu poate începe executarea silită individuală fără să notifice în prealabil pe debitor, fiind obligat să participe la negocieri privind condițiile de aderare la Plan, timp de 30 de zile.

Concluzii

Prin procedura concordatului preventiv companiile își pot restructura activitatea, în condițiile modificării cuantumului sau a termenului de plată a creanțelor păstrând conducerea asupra afacerii și credibilitatea față de clienți și furnizori. Modificările legislative cu privire la concordat sunt orientate către: a) sporirea șanselor ca debitorul în stare de dificultate să beneficieze de o aprobare a Planului de restructurare de către creditori, printr-o reconfigurare a mecanismului de vot; b) reglementarea unor instrumente complementare care să sprijine negocierile cu creditorii și să mențină sau să crească șansele de redresare pe parcursul negocierilor; c) protejarea suplimentară a șanselor de restructurare prin reglementări care aduc în mod obligatoriu la masa negocierilor pe creditorii din afara cadrului concordatului (neafectați sau curenți) înainte de a iniția o procedură de executare silită. Societățile în dificultate, cu sprijinul unui practician în insolvență experimentat, pot opta, în funcție de gradul de complexitate, configurația masei credale, istoricul relațiilor cu partenerii săi și posibilitățile reale pe care le are de negociere cu fiecare dintre creditori, la una dintre cele două proceduri de prevenire a insolvenței, niciuna dintre acestea neconstituind rețeta universală pentru depășirea stării de dificultate.

PwC Business Recovery Services S.P.R.L este departamentul de restructurare al PwC România.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 360 / 18434
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    Studiu Refinitiv | Cum s-au împărțit fuziunile mid-market, în primele 10 luni din 2022, pe firmele de avocatură active și la București. CMS sprintează în regiunea EMEA, tranzacții mai mici și mai puține
    Banking & Finance | Avocații NNDKP au asistat clienții în finanțări de cca. 2,8 miliarde de euro, în ultimul an. Cele mai relevante au continuat să fie finanțările sindicalizate în care bănci din România au pus la dispoziția împrumutaților fonduri semnificative pentru capital de lucru. De vorbă cu Alina Radu, Partener și Coordonator al practicii, despre particularitățile proiectelor, apetitul pentru finanțare, echipă și tendințele care se prefigurează
    Biroul CMS din București a asistat grupul german All4Labels în achiziția Romprix Exim. O echipă de avocați cu senioritate ridicată a lucrat în tranzacția prin care se configurează liderul pieței locale de imprimare digitală industrială
    Schoenherr a asistat CA Immo, iar KPMG Legal a stat alături de Pavăl Holding în cea mai mare tranzacție imobiliară de pe piața locală. CBRE, consultant financiar și imobiliar exclusiv al vânzătorului | Ce avocați au lucrat în achiziția de 377 mil. € și ce spune Karina Pavăl, Vicepreședinte Pavăl Holding, despre echipa de consultanți
    Avocații firmei Stratulat Albulescu spun că apar tot mai multe tranzacţii de conţinut social media care, pe lângă valoarea impresionantă, vin la pachet cu implicaţii din perspectivă IP pe mai multe niveluri. De vorbă cu Elena Stan, Managing Associate, despre schimbările semnificative din legislația mărcilor, aspectele provocatoare ale proiectelor din practica de IP și diversitatea portofoliului de clienţi
    BONDOC și Asociații, alături de organizatorii Concertului Extraordinar de Anul Nou de la Ateneul Român ǀ Mihaela Bondoc (Partener): Talentul, emoția, dedicarea, merită toată susținerea noastră
    Bondoc și Asociații obține câștig de cauză într-un litigiu privind validitatea contractelor încheiate de lanțurile de supermagazine
    NNDKP a asistat cu succes Enel într-un litigiu fiscal complex privind deductibilitatea amortizării fiscale aferente unor active corporale dobândite prin transfer de la clienți
    Arbitrajul ICSID cerut de Plaza Centers NV, dezvoltator imobiliar care cere statului român să compenseze pierderi de cca. 383 mil. € în proiectul Dâmbovița Center, intră în line dreaptă după numirea arbitrilor. România a mers pe mâna unui profesor emerit al Universității Sorbona, reclamanții au ales un canadian, iar președintele Tribunalului este un lord englez
    Statul a bugetat aproape o jumătate de milion de euro, anul acesta, pentru arbitrajul în care 15 firme și 28 de persoane fizice din 7 țări au chemat România la ICSID. Ce onorarii primesc firmele care asigură apărarea României în acest dosar în care investitorii susțin că au avut pierderi considerabile și au pretenții de 213 mil. €
    Activitate intensă pentru avocații de concurență de la PNSA, firmă evidențiată de directoarele internaționale în această arie de practică. Despre lista priorităților Consiliului Concurenței, proiectele în care sunt implicați avocații și cele mai sensibile reglementări de care firmele trebuie să țină seama, într-o discuție cu partenerul Mihaela Ion
    Stratulat Albulescu a asistat Reorg în legătură cu achiziția furnizorului de tehnologie modernă - FinDox
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...