O mie de imobile din zona costieră, în proprietate privată; Buzoianu: Apele Române au început să revendice terenurile
27 Noiembrie 2025 Agerpres
Ea a explicat că toate aceste transferuri de proprietate s-au realizat în baza unor hotărâri de consiliu local, care au stabilit "de pe o zi pe alta" că terenurile respective, care făceau parte din zona costieră, nu erau proprietate publică a statului, ci proprietate publică a primăriilor.
Peste o mie de imobile din zona costieră se află în proprietate privată, iar autorităţile vor face demersuri în instanţă pentru revendicarea dreptului de proprietate publică, a anunţat ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Ea a menţionat că, pe parcursul ultimilor 25 de ani, terenuri care ar fi trebuit să fie proprietatea publică a statului au ajuns, "prin diverse tertipuri", în proprietate privată. În cadrul unei conferinţe de presă susţinute, joi, la Palatul Victoria, Diana Buzoianu a comparat situaţia cu scenariul unui film din Vestul sălbatic.
"Dintre cele 2.131 de imobile identificate în unităţile administrativ teritoriale din zona costieră, 1.033 de imobile sunt în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice - aproape jumătate din imobile. Suprafeţele sunt mult mai mici. Pe aceste suprafeţe, cu 1.033 de imobile identificate, sunt peste 4.000 de construcţii care au fost ridicate: începând de la case micuţe de un singur etaj până la hoteluri sau blocuri. Cum s-a ajuns ca aceste terenuri să fie din proprietate publică a statului în proprietate privată? Ele trebuia să fie intabulate, trebuia să fie făcut un cadastru de către Apele Române, lucru care nu s-a întâmplat", a spus Buzoianu.
Ea a menţionat că, pe parcursul ultimilor 25 de ani, terenuri care ar fi trebuit să fie proprietatea publică a statului au ajuns, "prin diverse tertipuri", în proprietate privată. În cadrul unei conferinţe de presă susţinute, joi, la Palatul Victoria, Diana Buzoianu a comparat situaţia cu scenariul unui film din Vestul sălbatic.
"Dintre cele 2.131 de imobile identificate în unităţile administrativ teritoriale din zona costieră, 1.033 de imobile sunt în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice - aproape jumătate din imobile. Suprafeţele sunt mult mai mici. Pe aceste suprafeţe, cu 1.033 de imobile identificate, sunt peste 4.000 de construcţii care au fost ridicate: începând de la case micuţe de un singur etaj până la hoteluri sau blocuri. Cum s-a ajuns ca aceste terenuri să fie din proprietate publică a statului în proprietate privată? Ele trebuia să fie intabulate, trebuia să fie făcut un cadastru de către Apele Române, lucru care nu s-a întâmplat", a spus Buzoianu.
Ea a explicat că toate aceste transferuri de proprietate s-au realizat în baza unor hotărâri de consiliu local, care au stabilit "de pe o zi pe alta" că terenurile respective, care făceau parte din zona costieră, nu erau proprietate publică a statului, ci proprietate publică a primăriilor.
"Primăriile au dat hotărâri de consiliu local prin care, pur şi simplu, au stabilit că acele proprietăţi sunt proprietate publică a statului, a UAT-ului. După ce au făcut acest lucru, au mai dat încă o hotărâre de consiliu local, să trimită din proprietatea publică a UAT-urilor în proprietate privată a primăriilor. Iar de acolo au început să vândă terenurile respective. Acest lucru s-a făcut, totuşi, cu încălcarea legislaţiei, din punctul nostru de vedere, pentru că introducerea, scoaterea proprietăţii publice a statului - să o trimitem în proprietate publică a UAT-urilor - ar fi trebuit să fie făcută cu hotărâre de guvern. În ultimii 25 de ani nu există hotărâre de guvern care să fi avut acest obiect", a subliniat Buzoianu.
Ea a menţionat că, în continuare, va fi necesară o "muncă susţinută", desfăşurată pe parcursul mai multor ani, pentru reglementarea situaţiei.
"Deja au început procesele şi Apele Române au început să îşi ceară în instanţă revendicarea terenurilor respective. Va trebui să fie demarată de urgenţă delimitarea domeniului public din zona costieră. Asta înseamnă că Apele Române, ARBDD (Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării), ANCPI (Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară), Ministerul Finanţelor vor trebui să demareze acest proiect, astfel încât toate zonele respective să fie încadrate cadastral corect. Va trebui să fie identificată faleza şi linia plajei, care va fi făcută printr-un studiu separat", a spus ea.
De asemenea, pentru "absolut toate" imobilele care astăzi sunt în proprietate privată va trebui să fie cerută în instanţă revendicarea dreptului de proprietate publică, a adăugat ea.
"Va trebui să fie cerute pentru absolut toate imobilele care astăzi sunt în proprietate privată - deşi ele se află de drept pe zona costieră - va trebui să fie cerută în instanţă revendicarea dreptului de proprietate publică. Deja a început acest proiect. Sunt mai multe procese care au început. Sperăm că vor fi şi câştigate, pentru că dreptatea trebuie să fie făcută în instanţă. Apoi, toate aceste litigii trebuie să fie de urgenţă trecute în Cartea funciară, astfel încât să ne asigurăm că pe aceste terenuri nu o să se mai construiască în continuare, pe lângă cele 4.000 de construcţii", a mai spus ministrul Mediului.
Diana Buzoianu a invocat articolul 136 din Constituţie, conform căruia plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice ale platoului continental fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.
"În fapt, ce s-a întâmplat în ultimii 25 de ani este, practic, scenariul unui film din Vestul sălbatic. Timp de 25 de ani, prin complicitatea tuturor autorităţilor, terenuri care ar fi trebuit să fie proprietatea publică a statului au ajuns, prin diverse tertipuri, să fie proprietate privată. Aşa am ajuns să nu avem nici PUZ-uri aprobate în majoritatea cazurilor din zonele de litoral. Aşa au ajuns să fie construcţii, şi ilegale, realizate aproape pe toate plajele. Aşa am ajuns să se vândă la bucată faleze din România. Nu mai merge în acest fel", a mai afirmat ea.
Buzoianu a declarat că raportul privind situaţia proprietăţilor din zona costieră "a stat la sertar" în ultimii trei ani. Pe parcursul ultimei luni au avut loc trei şedinţe extraordinare şi au fost analizate "mii de documente", iar săptămâna trecută a fost aprobat documentul, a mai precizat ea.
"Am aprobat săptămâna trecută raportul oficial care constată ilegalităţile care au fost făcute în ultimii ani de zile. Sigur, sfera penală va fi de atribuţia altor autorităţi, concluziile vor trebui să fie luate în instanţă. În 2022, în urma unui scandal uriaş naţional, prin care practic s-a scos la iveală un caz de corupţie prin care o bucată din faleză ajunsese proprietate privată, s-a creat prin ordinul premierului un grup interministerial - Ministerul Mediului avea coordonarea acestui grup - şi trebuia să arate dacă acea situaţie punctuală de corupţie este o situaţie excepţională sau era generalizată", a adăugat Buzoianu.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 376 / 10625 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
LegiTeam - Oportunitate de carieră | Avocat definitiv – Achiziții publice & Infrastructură
LMG Life Sciences EMEA Awards 2026 | Cinci firme sunt în cursa pentru ”Romania Firm of the Year”, o casă de avocatură locală intră în bătălia paneuropeană din White Collar Crime și un singur avocat român este nominalizat individual. Lista scurtă, pe care sunt și NNDKP și Popescu & Asociații, arată o piață în care casele independente locale continuă să conteze, dar concurează cu rețele regionale la fel de capabile să capteze mandate sofisticate în sectorul Life Sciences
PRRF asistă cu succes familia de investitori turci Gorgulu la închiderea a două tranzacții din domeniul energiei regenerabile în valoare de peste 27 mil. €
Achiziții Publice | Cristina IVAN, Managing Partner Ivan şi Asociaţii: Arhitectura colectivă a ofertei - Cine ofertează, ce se evaluează, cui i se atribuie şi cine, în realitate, execută
Inflația la control | Instanța confirmă: Fiscul datorează și actualizarea cu inflația, nu doar dobânda fiscală. Soluție obținută de Băncilă, Diaconu și Asociații, cu o echipă coordonată de Emanuel Băncilă (Partener)
Dispute-Resolution.Center: România în Legal 500 EMEA (2026) – White-collar crime | O practică cu mai multe centre de putere: firmele cu activitate intensă, avocații care dau greutate practicii și dosarele care au contat în evaluare
In-houseLegal: Loredana Coraș, Country Legal Counsel la PKO Bank Polski România, distinsă cu premiul Compliance Innovator la Lexology European Awards 2026 | ”Următoarea etapă a inovației în compliance și în activitatea juridică va fi definită de capacitatea de a integra tehnologia într-un mod responsabil, fără a pierde din vedere rolul acestei funcții, acela de a proteja banca”, spune unul dintre cei mai vizibili avocați interni din Europa
Analiza de ansamblu Legal 500 EMEA - 2026: lideri, arii fanion și avocații care contează
PNSA obține o soluție definitivă favorabilă la ÎCCJ într-un litigiu complex întemeiat pe îmbogățire fără justă cauză. Echipa, coordonată de Camelia Pătrașcu (Partener), cu implicarea, în diferite faze procedurale, a unei echipe extinse
Concurenta.ro | Chambers Europe 2026 - Cine domină practica de Competition ̸ Antitrust: Liderii își apără pozițiile, dar presiunea venită din eșalonul secund și din zona firmelor de nișă devine tot mai vizibilă
Achiziții-Publice.ro | România în ariile Projects și Projects & Energy din Chambers Europe 2026: NNDKP este liderul prezenței în vârful ierarhiei, iar Țuca Zbârcea & Asociații are o vizibilitate transversală foarte puternică. Filip & Company are una dintre cele mai bune formule de senioritate, iar CMS beneficiază pe profilul foarte puternic al Variniei Radu
Dispute-Resolution.Center: Cei mai buni litigatori din România, văzuți de Chambers Europe 2026 | Cine sunt practicienii apreciați de clienți în practica de Dispute Resolution și ce spun clienții despre aceștia. 11 avocați români sunt evidențiați în practica de arbitraj
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





