ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Plafonarea adaosului comercial la produselor românești – riscuri semnificative de concurență

29 Mai 2024   |   Cătălin Suliman (partener Filip & Company)

Organele statului au mijloace instituționale de intervenție, atât prin cadrul legislativ existent, cât și prin controalele instituțiilor abilitate (spre exemplu, cazurile de delistare nejustificată a produselor românești pot fi analizate de Consiliul Concurenței, anumite tipuri de practici comerciale neloiale sunt verificate de Autoritatea Națională privind Protecția Consumatorilor).

 
 
Recent, se discută în spațiul public de o măsură legislativă care urmărește plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază pentru toate produsele românești, care sunt procesate cu materie primă din România. Din spațiul public, înțelegem că scopul urmărit al măsurii ar fi, pe de o parte, protejarea comerțului cu produsele românești și, pe de altă parte, protejarea consumatorilor din România prin asigurarea accesului la produse românești la un preț „corect”.

O astfel de măsură prezintă, din perspectiva regulilor de concurență, o serie de implicații majore.

În primul rând, reglementarea unor reguli specifice aplicabile doar produselor românești (cu scop de susținere a acestora) ar putea intra în conflict cu regulile europene în materie. Din această perspectivă România ar putea risca o procedură de infringement și amenzi din partea Comisiei Europene1. Istoric, Comisia Europeană a intervenit în alte situații în care, prin diverse acte normative, statul român a urmărit favorizarea produselor autohtone, încălcându-se astfel principiul liberei circulații a bunurilor și serviciilor (spre exemplu, demararea procedurii de infringement cu privire la dispozițiile Legii 150/2016 pentru o posibilă favorizare a produselor locale în detrimentul celor provenite din afara României). Pentru a evita o situație de infringement, statul român trebuie să se asigure că aceste măsuri au un obiectiv de interes public, sunt indispensabile protejării anumite zone cu impact social, sunt proporționale prin raportare la interesul legitim protejat și sunt limitate în privința acoperirii lor, inclusiv din perspectivă temporală. 

În al doilea rând, măsura ar privi doar o parte a produselor din piață (doar produsele românești), ceea ce ar putea crea dezechilibre majore. Astfel, în urma măsurii, am avea o serie de produse unde există o reglementare ce afectează prețul de vânzare, iar altele fără o astfel de reglementare, ambele categorii de produse aflându-se pe rafturile retailerilor, concurând în mod direct.

În final, măsura ar putea ajunge să afecteze chiar producătorii pe care, la nivel principial, dorește să îi protejeze. Cum aceste produse ar putea deveni mai puțin atractive pentru retaileri dat fiind limitarea adaosului comercial, furnizorii locali vor avea dificultăți în a accesa rafturile marilor rețele de comercializare, vor fi plasați pe o poziție mai dificilă în prezentarea ofertei lor prin comparație cu produsele străine și nu vor putea oferi la fel de multă flexibilitate pentru a-și crește vânzările și prezența la raft. De asemenea, din perspectiva mesajului către consumator, produsele românești nu vor putea beneficia de reduceri mai mari (adaosul fiind plafonat) prin comparație cu cele din străine, care nu vor fi limitate în vreun fel (produsele străine  deveni atractive clienților locali și pentru că vor putea prezenta o reducere de preț, procentuală sau absolută, semnificativă, chiar dacă, în final, prețul de vânzare al acestora ar fi mai mare decât prețul produselor românești).

În măsura în care se dorește o protejare a bunei funcționări a pieței și asigurarea accesului produselor românești pe rafturile marilor rețele, soluțiile ar trebui căutate în setarea unor criterii de relevanță și performanță, inclusiv prin o mai bună reglementare a posibilității de asociere a furnizorilor locali, și nu prin supra reglementare. Într-o economie liberă, orice piață funcțională ar trebui să se regleze prin mecanismele cererii și ofertei, iar intervențiile statului ar trebui să fie limitate.

Organele statului au mijloace instituționale de intervenție, atât prin cadrul legislativ existent, cât și prin controalele instituțiilor abilitate (spre exemplu, cazurile de delistare nejustificată a produselor românești pot fi analizate de Consiliul Concurenței, anumite tipuri de practici comerciale neloiale sunt verificate de Autoritatea Națională privind Protecția Consumatorilor). Reamintim faptul că autoritatea de concurență a avut un rol activ în analizarea acțiunilor promoționale din retailul alimentar și a intervenit atunci când a constatat încălcări ale legislației de concurență.



1. În cazul în care statul membru și Comisia nu reușesc să găsească o soluție conformă cu legislația Uniunii Europene, Comisia Europeană poate iniția o procedură oficială de infringement. În cazul în care statul membru continuă să nu se conformeze, CJUE  poate, pe baza unei propuneri din partea Comisiei, să impună o sumă forfetară și/sau o penalitate zilnică unui stat membru în cauză.

 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


     

    Ascunde Reclama
     
     

    POSTEAZA UN COMENTARIU


    Nume *
    Email (nu va fi publicat) *
    Comentariu *
    Cod de securitate*







    * campuri obligatorii


    Articol 43 / 8747
     

    Ascunde Reclama
     
    BREAKING NEWS
    ESENTIAL
    Bondoc și Asociații obține un nou succes în materia litigiilor de achiziții publice. Ce avocați au fost în echipa de proiect
    Cererea de inițiere a procedurii de arbitraj cerută de Eurohold și EIG a fost înregistrată la ICSID | Reclamanții se pregătesc să conteste restricțiile impuse de Uniunea Europeană în privința acordurilor de investiții încheiate între statele membre și spun că un astfel de arbitraj va crea un precedent pentru alte întreprinderi din UE. Ce avocați fac parte din echipa care consiliază asigurătorul
    De vorbă cu studenții admiși în fruntea listei la Facultatea de Drept a Universității București | Norris Alexandru Mircescu, al cincilea cel mai bun punctaj din anul 2022: ” Mi-am rezervat ultimii doi ani de facultate pentru a descoperi lumea avocaturii. Cel puțin momentan, îmi doresc să progresez și să mă dezvolt în România. Îmi iubesc țara și familia, nu văd cum aș putea sta departe prea mult timp de lucrurile care sunt cele mai importante pentru mine”
    LegiTeam: Reff & Associates is looking for a 3-5 years Atorney at Law | Dispute Resolution
    LegiTeam: Kinstellar is recruiting a junior to mid-level Litigation Lawyer
    Avocații Wolf Theiss văd o creștere de 20-30%, anul acesta, în practica de Dispute Resolution | Ligia Cecilia Popescu, Partenerul Wolf Theiss care coordonează Departamentul de Litigii şi Arbitraj, al doilea ca volum de activitate și ca încasări al biroului din București: “Avem o echipă foarte puternică. O parte semnificativă a portofoliului de clienţi ai practicii provine din recomandări provenite de la firme internaţionale de avocatură”
    Mergermarket - League Tables of Legal Advisors (Q1 2024) | Piața de M&A își revine în primul trimestru și crește cu o treime, la nivel global și cu 42% în Europa. CMS, printre primele în clasamentul global și în Europa. Wolf Theiss și DLA Piper, pe podium în Europa Centrală și de Est
    Cine sunt și cum gândesc profesioniștii evidențiați de Legal 500 în GC Powerlist Romania | De vorbă cu Ionuț Alexandru Anghel, Group legal counsel - Ericsson, juristul trecut prin firme de top în avocatura de business și format în unele dintre cele mai sofisticate și cu miză proiecte: “Profesionistul Dreptului are, aidoma unui dascăl, o vocație socială: el trebuie să lumineze acolo unde este întuneric, să apropie acolo unde există divergență, să creeze reguli și să asigure respectarea lor, eliminând arbitrariul din societate”
    LegiTeam: Reff & Associates is looking for a 0-3 years Atorney at Law | Dispute Resolution
    LegiTeam: Attorney (flexible position) Competition, EU & Foreign trade - Bucharest
    Cine sunt și cum gândesc profesioniștii evidențiați de Legal 500 în GC Powerlist Romania | De vorbă cu Cătălin Istrate, Head of Legal & Business Conduct la Gilead Sciences Romania: “O bună înțelegere a businessului și ieșirea din zona de risk-free sunt calități pe care juriștii ar putea să le exerseze mai mult. De asemenea, digital și AI sunt domenii pe care juriștii ar trebui să le înțeleagă cât mai bine, pentru a nu fi depășiți de ele”
    Frații Micula câștigă apelul și continuă ofensiva legală împotriva statului român în instanțele americane pentru recunoașterea unei datorii de 356 mil. $ | Judecătorii americani spun că România a încercat să “reîmpacheteze” argumente anterioare și a eșuat argumentând că hotărârile CJUE în procedurile privind ajutoarele de stat au invalidat sentința. “Vom continua să urmărim executarea silită împotriva României în Statele Unite și în alte jurisdicții”, amenință avocații
     
    Citeste pe SeeNews Digital Network
    • BizBanker

    • BizLeader

        in curand...
    • SeeNews

      in curand...