Plafonarea adaosului comercial la produselor românești – riscuri semnificative de concurență
29 Mai 2024 Cătălin Suliman (partener Filip & Company)
Organele statului au mijloace instituționale de intervenție, atât prin cadrul legislativ existent, cât și prin controalele instituțiilor abilitate (spre exemplu, cazurile de delistare nejustificată a produselor românești pot fi analizate de Consiliul Concurenței, anumite tipuri de practici comerciale neloiale sunt verificate de Autoritatea Națională privind Protecția Consumatorilor).
| |
O astfel de măsură prezintă, din perspectiva regulilor de concurență, o serie de implicații majore.
În primul rând, reglementarea unor reguli specifice aplicabile doar produselor românești (cu scop de susținere a acestora) ar putea intra în conflict cu regulile europene în materie. Din această perspectivă România ar putea risca o procedură de infringement și amenzi din partea Comisiei Europene1. Istoric, Comisia Europeană a intervenit în alte situații în care, prin diverse acte normative, statul român a urmărit favorizarea produselor autohtone, încălcându-se astfel principiul liberei circulații a bunurilor și serviciilor (spre exemplu, demararea procedurii de infringement cu privire la dispozițiile Legii 150/2016 pentru o posibilă favorizare a produselor locale în detrimentul celor provenite din afara României). Pentru a evita o situație de infringement, statul român trebuie să se asigure că aceste măsuri au un obiectiv de interes public, sunt indispensabile protejării anumite zone cu impact social, sunt proporționale prin raportare la interesul legitim protejat și sunt limitate în privința acoperirii lor, inclusiv din perspectivă temporală.
În al doilea rând, măsura ar privi doar o parte a produselor din piață (doar produsele românești), ceea ce ar putea crea dezechilibre majore. Astfel, în urma măsurii, am avea o serie de produse unde există o reglementare ce afectează prețul de vânzare, iar altele fără o astfel de reglementare, ambele categorii de produse aflându-se pe rafturile retailerilor, concurând în mod direct.
În final, măsura ar putea ajunge să afecteze chiar producătorii pe care, la nivel principial, dorește să îi protejeze. Cum aceste produse ar putea deveni mai puțin atractive pentru retaileri dat fiind limitarea adaosului comercial, furnizorii locali vor avea dificultăți în a accesa rafturile marilor rețele de comercializare, vor fi plasați pe o poziție mai dificilă în prezentarea ofertei lor prin comparație cu produsele străine și nu vor putea oferi la fel de multă flexibilitate pentru a-și crește vânzările și prezența la raft. De asemenea, din perspectiva mesajului către consumator, produsele românești nu vor putea beneficia de reduceri mai mari (adaosul fiind plafonat) prin comparație cu cele din străine, care nu vor fi limitate în vreun fel (produsele străine deveni atractive clienților locali și pentru că vor putea prezenta o reducere de preț, procentuală sau absolută, semnificativă, chiar dacă, în final, prețul de vânzare al acestora ar fi mai mare decât prețul produselor românești).
În măsura în care se dorește o protejare a bunei funcționări a pieței și asigurarea accesului produselor românești pe rafturile marilor rețele, soluțiile ar trebui căutate în setarea unor criterii de relevanță și performanță, inclusiv prin o mai bună reglementare a posibilității de asociere a furnizorilor locali, și nu prin supra reglementare. Într-o economie liberă, orice piață funcțională ar trebui să se regleze prin mecanismele cererii și ofertei, iar intervențiile statului ar trebui să fie limitate.
Organele statului au mijloace instituționale de intervenție, atât prin cadrul legislativ existent, cât și prin controalele instituțiilor abilitate (spre exemplu, cazurile de delistare nejustificată a produselor românești pot fi analizate de Consiliul Concurenței, anumite tipuri de practici comerciale neloiale sunt verificate de Autoritatea Națională privind Protecția Consumatorilor). Reamintim faptul că autoritatea de concurență a avut un rol activ în analizarea acțiunilor promoționale din retailul alimentar și a intervenit atunci când a constatat încălcări ale legislației de concurență.
1. În cazul în care statul membru și Comisia nu reușesc să găsească o soluție conformă cu legislația Uniunii Europene, Comisia Europeană poate iniția o procedură oficială de infringement. În cazul în care statul membru continuă să nu se conformeze, CJUE poate, pe baza unei propuneri din partea Comisiei, să impună o sumă forfetară și/sau o penalitate zilnică unui stat membru în cauză.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 1658 / 10362 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
Promovări în echipa RTPR: patru avocați urcă pe poziția de Counsel, alți șapte fac un pas înainte în carieră | Costin Tărăcilă, Managing Partner: ”Investim în profesioniști care reușesc să transforme provocările juridice în soluții strategice, consolidând poziția firmei noastre ca lider în România și oferind clienților noștri cele mai bune servicii”
Piața imobiliară recompensează proiectele bine fundamentate juridic și urbanistic și penalizează improvizația, spun avocații de Real Estate de la Mitel & Asociații. Din această perspectivă, ajustarea actuală nu este o resetare, ci un pas necesar către maturizarea pieței și consolidarea încrederii între dezvoltatori, finanțatori și beneficiari | De vorbă cu Ioana Negrea (Partener) despre disciplina due-diligence-ului, presiunea urbanismului în marile orașe și modul în care echipa gestionează mandatele
bpv Grigorescu Ștefănică asistă Motherson, în calitate de consultant juridic local, în achiziția globală a diviziei de cablaje auto a Nexans, în valoare de 207 mil. € | Iulia Dragomir (Partener) a coordonat echipa
2025, anul proiectelor „extrem de complexe” pentru Bohâlțeanu & Asociații, cu finanțări suverane și LMA de circa 2 miliarde euro, M&A de peste 1 miliard euro și restructurări complexe în Employment | De vorbă cu Ionuț Bohâlțeanu (Managing Partner) despre parcursul anului trecut și obiectivele din 2026
Câți avocați au firmele de top în evidențele Baroului București la începutul anului 2026 | Liderii nu se schimbă, dar își ajustează echipele. Top 20 rămâne stabil ca nume, dar se schimbă ca dinamică. Ce firme au înregistrat creșteri semnificative de ”headcount”, câte și-au micșorat efectivele și ce înseamnă asta
Client Choice by Lexology: Ioana Racoți (ZRVP), Adina Chilim Dumitriu (NNDKP), Octavian Adam (GNP), printre cei șapte profesioniști care se diferențiază prin calitatea relației cu clientul și capacitatea de a adăuga valoare reală afacerii acestuia | Cine sunt avocații români pentru care nominalizările au venit exclusiv de la corporate counsels, într-o procedură ce nu poate fi influențată și care sunt ariile de practică în care excelează
Kinstellar a asistat Foxway în achiziția firmei locale All Birotic Devices Trade & Service. Echipă pluridisciplinară, coordonată de Zsuzsa Csiki (Partner, Co-Head M&A ̸ Corporate) și Mihai Stan (Managing Associate)
Mușat & Asociații intră și în arbitrajul ICSID inițiat de Starcom Holding, acționarul principal al grupului Eurohold Bulgaria și va lupta, de partea statului român, cu Pinsent Masons (Londra), DGKV (Sofia) și CMS (București)
Peligrad Law a obținut anularea unor obligații fiscale de peste 6 mil. € pentru un șantier naval din România, o decizie de referință pentru practica fiscală
CMS asistă CCE cu privire la vânzarea proiectului fotovoltaic Horia 2 către Renalfa Solarpro Group. Echipa multidisciplinară a fost coordonată de Rodica Manea (Corporate M&A), cu sprijinul Variniei Radu (Head of Energy)
Țuca Zbârcea & Asociații a asistat Banca Transilvania în finanțarea celei mai mari instalații de stocare a energiei în baterii din România, dezvoltată de Nova Power & Gas
Kinstellar a stat alături de BIG Mega Renewable Energy în cadrul unei finanțări de peste 100 milioane EUR pentru Parcul Eolian Văcăreni. Echipa, condusă de Magdalena Răducanu (Partener) și Răzvan Constantinescu (Managing Associate)
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





