Plafonarea adaosului comercial la produselor românești – riscuri semnificative de concurență
29 Mai 2024 Cătălin Suliman (partener Filip & Company)
Organele statului au mijloace instituționale de intervenție, atât prin cadrul legislativ existent, cât și prin controalele instituțiilor abilitate (spre exemplu, cazurile de delistare nejustificată a produselor românești pot fi analizate de Consiliul Concurenței, anumite tipuri de practici comerciale neloiale sunt verificate de Autoritatea Națională privind Protecția Consumatorilor).
| |
O astfel de măsură prezintă, din perspectiva regulilor de concurență, o serie de implicații majore.
În primul rând, reglementarea unor reguli specifice aplicabile doar produselor românești (cu scop de susținere a acestora) ar putea intra în conflict cu regulile europene în materie. Din această perspectivă România ar putea risca o procedură de infringement și amenzi din partea Comisiei Europene1. Istoric, Comisia Europeană a intervenit în alte situații în care, prin diverse acte normative, statul român a urmărit favorizarea produselor autohtone, încălcându-se astfel principiul liberei circulații a bunurilor și serviciilor (spre exemplu, demararea procedurii de infringement cu privire la dispozițiile Legii 150/2016 pentru o posibilă favorizare a produselor locale în detrimentul celor provenite din afara României). Pentru a evita o situație de infringement, statul român trebuie să se asigure că aceste măsuri au un obiectiv de interes public, sunt indispensabile protejării anumite zone cu impact social, sunt proporționale prin raportare la interesul legitim protejat și sunt limitate în privința acoperirii lor, inclusiv din perspectivă temporală.
În al doilea rând, măsura ar privi doar o parte a produselor din piață (doar produsele românești), ceea ce ar putea crea dezechilibre majore. Astfel, în urma măsurii, am avea o serie de produse unde există o reglementare ce afectează prețul de vânzare, iar altele fără o astfel de reglementare, ambele categorii de produse aflându-se pe rafturile retailerilor, concurând în mod direct.
În final, măsura ar putea ajunge să afecteze chiar producătorii pe care, la nivel principial, dorește să îi protejeze. Cum aceste produse ar putea deveni mai puțin atractive pentru retaileri dat fiind limitarea adaosului comercial, furnizorii locali vor avea dificultăți în a accesa rafturile marilor rețele de comercializare, vor fi plasați pe o poziție mai dificilă în prezentarea ofertei lor prin comparație cu produsele străine și nu vor putea oferi la fel de multă flexibilitate pentru a-și crește vânzările și prezența la raft. De asemenea, din perspectiva mesajului către consumator, produsele românești nu vor putea beneficia de reduceri mai mari (adaosul fiind plafonat) prin comparație cu cele din străine, care nu vor fi limitate în vreun fel (produsele străine deveni atractive clienților locali și pentru că vor putea prezenta o reducere de preț, procentuală sau absolută, semnificativă, chiar dacă, în final, prețul de vânzare al acestora ar fi mai mare decât prețul produselor românești).
În măsura în care se dorește o protejare a bunei funcționări a pieței și asigurarea accesului produselor românești pe rafturile marilor rețele, soluțiile ar trebui căutate în setarea unor criterii de relevanță și performanță, inclusiv prin o mai bună reglementare a posibilității de asociere a furnizorilor locali, și nu prin supra reglementare. Într-o economie liberă, orice piață funcțională ar trebui să se regleze prin mecanismele cererii și ofertei, iar intervențiile statului ar trebui să fie limitate.
Organele statului au mijloace instituționale de intervenție, atât prin cadrul legislativ existent, cât și prin controalele instituțiilor abilitate (spre exemplu, cazurile de delistare nejustificată a produselor românești pot fi analizate de Consiliul Concurenței, anumite tipuri de practici comerciale neloiale sunt verificate de Autoritatea Națională privind Protecția Consumatorilor). Reamintim faptul că autoritatea de concurență a avut un rol activ în analizarea acțiunilor promoționale din retailul alimentar și a intervenit atunci când a constatat încălcări ale legislației de concurență.
1. În cazul în care statul membru și Comisia nu reușesc să găsească o soluție conformă cu legislația Uniunii Europene, Comisia Europeană poate iniția o procedură oficială de infringement. În cazul în care statul membru continuă să nu se conformeze, CJUE poate, pe baza unei propuneri din partea Comisiei, să impună o sumă forfetară și/sau o penalitate zilnică unui stat membru în cauză.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 1968 / 10672 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
LegiTeam - Oportunitate de carieră | Avocat definitiv – Achiziții publice & Infrastructură
LegiTeam: Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners recrutează avocat definitiv Dreptul muncii | Consultanță
O nouă serie de promovări la biroul Kinstellar din București. Șapte avocați din mai multe arii de practică fac un pas înainte în carieră. Theodor Artenie urcă pe poziția de Partner, iar Lidia Zărnescu și Răzvan Constantinescu devin Counsels | Iustinian Captariu, Office Managing Partner: ”Forța biroului nostru vine din talentul, colaborarea și angajamentul comun al întregii echipe”
Healthcare, Pharma & Life Sciences | În avangarda unui sector definit de o rară complexitate, Bondoc & Asociații rămâne pentru multe companii prima opțiune pentru mandate complexe în care excelența juridică este potențată de cunoașterea profundă a ecosistemului Sănătății. Palmaresul firmei în mandate de mare valoare și recunoașterea internațională constantă subliniază un standard profesional de top care oferă clienților viziunea strategică necesară pentru o creștere sustenabilă pe termen lung
Legiteam | Kinstellar is looking for a talented and ambitious lawyer to be part of our employment team in Bucharest
Filip & Company asistă Grupul DIGI Communications la intrarea pe piața telecomunicațiilor din Regatul Unit | Echipa, coordonată de Alexandru Bîrsan (managing partener)
Cum își pune oamenii în valoare o firmă din elita pieței | Povestea Andradei Rusan, studenta care ‘fura meserie’ în stagiile de vară ale RTPR, cucerită de focusul echipei pe rigoare juridică și de munca la cele mai înalte standarde, iar mai apoi a urcat pas cu pas până pe poziția de Counsel: „Realmente cred că RTPR este o excelentă școală de avocatură la cel mai înalt nivel. Performanța reală în avocatura de business nu e un sprint, ci un maraton”
Achiziții Publice | Cristina IVAN, Managing Partner Ivan şi Asociaţii: Arhitectura colectivă a ofertei - Cine ofertează, ce se evaluează, cui i se atribuie şi cine, în realitate, execută
Inflația la control | Instanța confirmă: Fiscul datorează și actualizarea cu inflația, nu doar dobânda fiscală. Soluție obținută de Băncilă, Diaconu și Asociații, cu o echipă coordonată de Emanuel Băncilă (Partener)
In-houseLegal: Loredana Coraș, Country Legal Counsel la PKO Bank Polski România, distinsă cu premiul Compliance Innovator la Lexology European Awards 2026 | ”Următoarea etapă a inovației în compliance și în activitatea juridică va fi definită de capacitatea de a integra tehnologia într-un mod responsabil, fără a pierde din vedere rolul acestei funcții, acela de a proteja banca”, spune unul dintre cei mai vizibili avocați interni din Europa
PNSA obține o soluție definitivă favorabilă la ÎCCJ într-un litigiu complex întemeiat pe îmbogățire fără justă cauză. Echipa, coordonată de Camelia Pătrașcu (Partener), cu implicarea, în diferite faze procedurale, a unei echipe extinse
Filip & Company anunță promovările anuale: Rebecca Marina devine partener, opt counsels și șase senior associates fac un pas înainte în carieră | Cristina Filip, co-managing partner Filip & Company: ”O recunoaștere a performanței individuale deosebite a colegilor noștri, dar și o dovadă că echipa susține creșterea noilor generații de lideri”
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





